United Nation “atomic watchdog”
Sep 2nd, 2009 by admin
Secretarul General al AIEA Mohamed El Baradei si ambasadorul Yukiya Amano cu ocazia decernrii Premiului Nobel pentru Pace Oslo City Hall, Norvegia, 10 Decembrie 2005.
În timp ce noi romanii ne ocupăm de tot felul de întâmplări cu Feţi Frumoşi şi Ilene Cosînzene, o nouă eră începe la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Laureatul premiului Nobel pentru Pace, egipteanul El Baradei se retrage după 12 ani de la preşedinţia acesteia. A condus-o în timpuri tulburi evitând confruntări şi încercând să realizeze echilibrul între Bordul Guvernatorilor şi Adunarea Generală, corpul decizional. Este oare târziu în noiembrie când cel de-al patrulea termen se încheie? Nu se ştie. Este după termenul limită (luna septembrie) al ultimatumului dat de SUA Iranului, referitor la programul nuclear.
Suntem într-un moment crucial când Coreea de Nord continuă extinderea programului nuclear (în scopuri civile dar la fel de posibil în cele militare) şi vinde licenţe pentru fabricarea de rachete sau rachete iar Iranul produce din ce în ce mai mult material nuclear ce poate fi folosit ulterior la realizarea armelor nucleare. Siria este un alt suspect care încercă să şteargă urmele astfel încât să nu dea „apă la moară” declaraţiilor americane şi israeliene referitoare la un posibil program nuclear ce ar duce în final la construcţia de arme cu astfel de încărcătură. El Baradei un specialist în controlul armelor, avocat şi diplomat cu stagii la New York şi la Geneva este un om care a încercat din răsputeri să oblige cele trei state la transparenţă dar acest lucru nu s-a întâmplat.Succesorul, Japonezul Yukiya Amano, specialist în chestiuni de dezarmare şi luptă împotriva proliferarii nucleare, a fost ales la conducerea Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Cei 35 de guvernatori ai Consiliului de Conducere din cadrul AIEA, reuniţi la sediul general din Viena au hotărât prin vot că ambasadorul japonez Yukiya Amano este noul director general al Agentiei Internationale pentru Energie Atomice. În afară de Amano, pentru acelaşi post au concurat Abdul Samad Minty, din Africa de Sud şi Luis Echavarri, din Spania. Amano este considerat candidatul tarilor occidentale, el a a ajuns în al doilea tur de scrutin şi a reusit să primeasca 23 de voturi pentru, doar 11 impotriva şi o abţinere în faţa contracandidatlui sau sud-africanul Abdul Samat Minty. Diplomatul, în varsta de 62 de ani, este din septembrie 2005 reprezentantul tarii sale la AIEA. De la sosire, el a asigurat presedintia Consiliului guvernatorilor, timp de doi ani. În decembrie va prelua funcţia egipteanului, care a renuntat sa mai candideze la un al patrulea mandat de patru ani. . Nascut la doi ani după încheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial in Japonia, la 9 mai 1947, Amano a studiat dreptul şi a intrat in Ministerul de Externe in 1972, unde s-a impus ca expert în probleme de dezarmare. A condus serviciul pentru stiinţă, apoi cel pentru energie nucleara în 1993. În 1999, a fost numit director general adjunct pentru controlul armamentului şi chestiuni de cercetare în minister, apoi director în 2002. În 2004, Amano a preluat conducerea departamentului pentru dezarmare, neproliferare şi ştiinţă, înainte de a fi delegat la AIEA. În cadrul atributiilor sale, a participat mai ales la negocierile de revizuire a Tratatului de neproliferare in 1995, 2000 şi 2005, precum şi la negocierile de pregatire a revizuirii din 2010. Amano este casatorit şi vorbeste limba engleza si limba franceza. A studiat doi ani în Franţa şi a fost consulul general al Japoniei la Marsilia.Agenţia are nevoie acum de o mână forte care să ţină departe de ţări precum Siria Iran şi Corea de Nord de armele nucleare. Anul trecut Iranul a declarat închisă o anchetă care cerceta posibilitatea acestuia de a produce arme nucleare şi a continuat extinderea programului de îmbogăţire a uraniului. Siria a refuzat permanent solicitarea agenţiei de a vizita anumite facilităţi unde se presupune că Siria dezvoltă programe nucleare şi asta până când aviaţia Israeliană a bombardat un reactor pentru producţia de plutoniu în construcţie.Ţări precum Cuba şi Venezuela iau apărarea Iranului referitor la procesul de îmbogăţire a uraniului beneficiind de acordul tacit al Rusiei. Problema este dacă Agenţia are suficientă putere să pună pe masa Consiliului de Securitate al ONU documente viabile care să impună măsurile necesare neproliferării armelor nuclerea în ţări ca Siria, Iran şi Corea de Nord? Ţări nealiniate au intrat în Bordul Agenţiei şi ele se opun măsurilor şi verificărilor împotriva Siriei şi Iranului. Aceasta va fi problema esenţială ce va trebui rezolvată în viitor sau forţa relativă fragilă a Agenţiei va intra într-un con de umbră. Agenţia trebuie să fie „arbitrul” imparţial între cei care nu doresc înarmarea nucleară (Washington, Londra, Paris) a ţărilor de pe lista neagă, cei care o tolerează şi cei care sunt beneficiarii si o doresc (Iranul, Siria şi Coreea de Nord). Trebuie să menţionăm rolul pe care România l-a jucat ca viceguvernator în Bord (împreună cu Finlanda) în stabilirea noului buget al Agenţiei pe perioada 2010-2011 parcurgând un proces lung şi anevoios în negocierile cu cei 35 de membrii. România este membru fondator din 1957 (agenţia are 150 de membri) şi a mai deţinut locuri în Bord între 1977-1979,1982-1983,1991-1993,1995-1997,2001-2003. Cert este că rolul Agenţiei trebuie reconsiderat astfel încât acesta să fie cu adevărat „câinele de pază” al neproliferării nucleare în zonele unde libertăţile democratice nu există şi manifestările militariste sunt la ordinea zilei. Acest lucru trebuie început acum cât încă nu este prea târziu. Incapacitatea Agenţiei va duce la consecinţe grave pentru stabilitatea mondială schimband echilibrul nuclear.