Alexandru Grumaz

Zilele acestea, știrile la posturile de televiziune din România, abundă în discuții referitoare la scutul antirachetă de la Deveselu. La Adunarea Parlamentară a NATO, nu numai rușii ne dau sfaturi, dar și francezii.  Ei au uitat că sunt în NATO, iar art.5 al Tratatului de la Washington este în vigoare? Cat priveste Ucraina reactia a fost una previzibila. Ei si asa continua lucrarile la Canalul Bastroe?!

Spunea bine ambasadorul nostru la NATO, Sorin Ducaru, că “propunerea Rusiei de a avea un sistem integrat de scut (cu NATO – n.a.) prezintă dificultatea responsabilității fiecarei părți. Nu cred că Rusia și-ar da responsabilitatea apărării propriului teritoriu altcuiva. La fel și NATO“. Oficialul roman a explicat că sistemul anti-racheta NATO/SUA e un sistem pur defensiv și în  nici un caz îndreptat împotriva unor potențiale amenintari din Rusia, fiind incapabil să oprească rachetele nucleare intercontinentale ce ar putea fi lansate din Rusia. Rusia amenință prin voce lui Rogozin  (ambasadorul Rusiei la NATO) că nu va participa la reuniune NATO Rusia, de la Chicago, de anul viitor, cu prilejul summitului NATO. Rusia trebuie să înțeleagă că numai un schimb de informații referitoare la spațiul aerian poate conduce la o cooperare în domeniul unei apărări comune. Bineînțeles ca rușii au priceput acest lucru. Dar au alegeri și nu pot declara că, totuși, Razboiul Rece a fost pierdut de Kremlin.  Unde mai pui ca viitorul nu sună bine! Dar asta este Rusia și trebuie luată ca atare, o putere imperială. De când l-a numit Elțîn pe Putin la conducerea țării, în 1999, Rusia s-a întors de unde a plecat… înainte de 1989, cel puțin din punct de vedere politic și militar. Tucidide avea dreptate: istoria se repeta!

Și la urma urmei, de ce Romania ar negocia cu Rusia, “în genunchi”, orice tratat pe care-l încheie cu terți sau cu Moscova? Ori poate Gazi Osman Paşa, comandantul forţelor otomane asediate în fortificaţiile de la Plevna, i-a predat sabia odata cu capitularea  tareviciului Alexandr Alexandrovici si nu colonelului român Mihai Cerchez? Și să nu uităm noi, dar nici rușii, că acolo în 1877, în Razboiul de Independență al românilor, principalul aliat al Rusiei, în victoria împotriva otomanilor, a fost Romania (care a mobilizat o armată de 60.000 de oameni). Altfel soarta războiului ar fi fost alta. Continue Reading »

Tags: Deveselu, Kremlin, Putin, Războiul Rece

Sfârșitul săptămânii trecute a fost marcat de summit-ul Parteneriatului Estic, proiect drag Poloniei, ce a avut ca locație Varşovia. În acest timp Uniunea Europeană, scufundată în criză, nu se mai gândește la aşa ceva iar ţările din Est, partenere, navighează undeva între dictatură şi democraţie ”originală”. Summitul a fost o încercare, de mică importanţă, pentru Europa. Cele mai multe ţări din Est, cum ar fi Belarus, Azerbaidjan sau Armenia, se află departe de Vechiul Continent, mintal, mai degrabă, decât geografic, precum Polinezia sau insulele Fiji. Continue Reading »

Tags: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Parteneriatului Estic, Polonia, Praga, Uniunea Europeană, Varsovia

Merkel salvează moneda unică europeană. Dar cu ce preț? Cu prețul predării propriilor idealurilor naționale unei Europe unite. Nemții sunt de acord cu austeritatea, cu limitarea deficitului guvernamental și cu orientarea producției către export dar devin frustrați când vine vorba de a munci pentru a-i salva pe alți care doresc să trăiască la fel de bine ca ei. Normalizarea relațiilor internaționale după căderea Zidului Berlinului s-a reflectat în permanență în politica internă a Berlinului. După douăzeci de ani de dezbateri interne și decizii luate în interesul Europei unite, Germania a început să ia decizii în baza propriilor necesități interne și a interesului economic global al Berlinului. Continue Reading »

Tags: Angela Merkel, austeritatea, Copenhaga, Danemarca, Grecia, Institutul Allensbach, Uniune Europeană, Zidului Berlinului

Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, amiralul Mike Mullen și-a făcut apariția, în calitatea oficială pe care o deținea, pe data 22 septembrie 2011, pentru ultima oară, în sala de audieri a Comisie Senatului american pentru Serviciile Militare. Tema audierilor: situația trupelor americane în teatrele de operații. Declarația dură a lui Mullen a stârnit o serie de reacții în Pakistan dar și în mediile politice de la Washington sau în cancelariile europene.  Continue Reading »

Tags: Burhanuddin Rabbani, Haqqani, ISI, Jalaluddin Haqqani, Kabul, Pakistan, relațiile pakistanezo-americane, Sirajuddin, SUA

Iranul a intrat într-o perioadă post-totalitară cu repercursiuni globale importante. Schimbarea balanţei de putere în interiorul statului iranian este din ce în ce mai evidentă. Actualul preşedinte Ahmadinejad nu mai reprezită pe nimeni. Se îndreaptă cu paşi repezi spre lada de gunoi a istoriei. Ceea ce spune el de la tribuna ONU este lipsit de relevanţă. A făcut o ultimă încercare de a-şi mai spăla propria imagine internaţională. Înaintea  plecări la New York, a acordat un interviu ziarului The Washington Post, în care liderul de la Teheran anunţă eliberarea a doi cetăţeni americani ca un  “un gest de bună credinţă şi unul umanitar “. Shane Bauer si Josh Fattal, ambii în varstă de 29 de ani, au fost arestati, în urma cu doi ani, în timp ce faceau caţărări pe un munte de la graniţa Iranului cu Irakul. În august, anul acesta, au fost condamnaţi la opt ani de închisoare pentru spionaj, în urma unui proces care a stărnit mânie în rândul americanilor. Continue Reading »

Tags: Ahmadinejad, Iran, Mişcare verzilor, New York, ONU, Regimul clericilor, Teheran, The Washington Post