Feed on
Posts
Comments

61509169.jpg

George S Patton, unul din cei mai cunoscuți generali americani din al Doilea Război Mondial, eliberatorul Luxemburgului, spunea: Timpul pentru a lua în considerare temerile tale este înaintea luării unei decizii de luptă importante. Acesta este timpul să-ți asculți temerile și fricile. După ce ai luat decizia evită-le și mergi decis înainte. Continue Reading »

images-7

Într-o recentă postare în cotidianul Washington Post fostul Secretar al Apărării William J Perry, părintele armelor nucleare de croazieră ale SUA, spunea despre ele că sunt: o armă unică ca posibilități de destabilizare, deoarece ținta pe care o va lovi nu va ști niciodată dacă este sub un atac convențional sau nuclear.

Pe 7 octombrie, de ziua lui de naștere, președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu ministrul apărării, Serghei Șoigu. Ministrul l-a felicitat pe șeful statului rus anunţându-l totodată că, în acea dimineață specială pentru șeful de la Kremlin (7 octombrie 2015), navele rusești au tras o salvă de rachete de crozieră spre 11 poziții ISIS din Siria. Cele 26 de rachetele de croazieră rusești, Kalibr-NK (SS-N-27 conform standardelor NATO), trase de pe corvetele clasa Buian-M, poziționate de Federația Rusă în Marea Caspică au o rază de acțiune de 2500 km (sunt similare rachetelor americane Tomahawk). Navele Buian-M au un deplasament de 950 de tone și o viteză de 25 de noduri fiind dotate pe lângă rachetele de croazieră cu tunuri de calibrul de 30 şi 100 de milimetri şi rachete antiaeriene de tip Igla-1M. Această clasă de nave sunt mai greu detectabile decât cele echivalente americane, de tip LCS/Littoral Combat Ship, care au un deplasament de 4.000 de tone. Marea Caspică este o mare închisă, pe care strategii militari nu o considerau, până nu de mult timp, cu valoare militară strategică fiind înconjurată de cinci ţări: Rusia, Azerbaijan, Iran, Turkmenistan şi Kazahstan. Flota rusă la Marea Caspica are portul în Astrahan. Deşi Marea Caspică nu este vecină cu Siria, navele ruseşti dislocate acolo au avut un rol esențial în deschiderea campaniei militare a Moscovei împotriva rebelilor sirieni și a grpării teroriste ISIS, lovind ţinte (depozite, puncte de comndă etc) ale acestora de pe teritoriul sirian. Potrivit specialiștilor americani rachetele Kalibr pot fi dotate cu ogive nuclere ceea ce crează pericolul real al declanșării unei crize nucleare odată cu apariția lor în teatrele de operațiuni militare. Prețul celor 26 de rachete trase spre 11 ținte din Siria s-a situat între 8 și 16 milioane de dolari. Continue Reading »

Lumea e o casă de nebuni

409a653c18738eae1d7c6d85cba29eb0

Conflictul din Ucraina s-a reaprins iar țara este în pragul colapsului financiar, teroarea miliției jihadiste ISIS este în creștere, amenințările teroriste care apar la tot pasul în Europa și imigrația fără precedent arată că forțele de securitate și ordine nu găseasc soluții acestor provocări internaționale. Gardurile de sârmă ghimpată nu mai despart frontierele în fața valului de imigranților. Bursele finaciare se prăbușesc. China intră  în recesiune(!?).

Fostul ministru german al apararii Karl-Theodor zu Guttenberg a declarat într-un interviu acordat publicației Bild, înainte de Conferința de securitate de la Munchen, de anul acesta, referitor la actuala situație a securității internaționale, că “Lumea e o casă de nebuni”. Poate că definiția este una dură, dar dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă acum în Orientul Mijlociu război în Siria, Irak și Yemen confruntare între Turcia și PKK, haos în Libia, valul de imgranți din Africa de Nord spre Europa, afirmația nu este departe de realitate.

Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore generalul Martin Dempsey scria în introducerea la Strategia Militară a SUA pe anul 2015: “Astăzi facem față la numeroase provocări de securitate simultane datorate actorilor tradiționali statele dar și rețelelor transnaționale și grupurilor subregionale. Din această cauză vom avea campanii militare prelungite în loc de conflicte care să se rezolve rapid“. Continue Reading »

maxresdefault

Europa este în criză profundă datorată refugiaților din Orientul Mijlociu. Zona Schengen este doar o fata morgana! Rusia își consolidează pozițiile militare la granița ucrainiană și dezvoltă o zonă militară rusescă în Siria. Războiul lui Putin continuă cu un pivot în Mediterană, Latakia/Siria. În acest timp în fiecare secundă 12 oameni sunt atacați de hackeri.

Ofensiva în războiul cibernetic se mișcă mai repede decât defensiva” le-a spus președintele Barack Obama celor adunați la Fort Meade, Md. locul unde se află Agenția Națională de Securitate și Comandamentul Cibernetic al SUA și a continuat “Rușii sunt profesioniști. Chinezii sunt profesioniști. Iranieni sunt profesioniști”.Problema, spunea președintele SUA, este că în ciuda îmbunătățirii soluțiilor de depistare a surselor de atac cibernetic nu putem să determină urmele care duc direct la state făcând grea retalierea. Președintele Obama a avertizat participanții: Vine un moment în care considerăm aceste atacuri problema nevralgică a securității naționale. Dacă China sau alte națiuni nu înțeleg care sunt granițele acceptabile pentru astfel de acțiuni vom alege să facem această zonă o zonă a competiției în care vă garantez, noi americanii, vom învinge dacă va trebui să învingem.

Continue Reading »

cached

Când o țară este atacată de forțe convenționale terestre, navale și aeriene răspunsul este clar terestru aerian și naval. Dar ce se întâmplă când aceiași țară este atacată de un mix de forțe speciale, campanii de informații media, atacuri cibernetice și de aliați din interiorul țării? Care este cel mai bun răspuns? Cum se pot adapta organizațiile internaționale precum NATO acestor noi amenințări?

Războiul hibrid

În timpul crizei Crimeei mass-media a învățat un nou cuvânt -război hibrid – cuvânt care definește printre altele operațiunile sub acoperire, acei omuleți verzi (militari din forțele speciale) fără însemne de identificare, prezenți pe teritoriul Ucrainei. Conceptul dar și modul de operare în esență  nu sunt noi ele fiind folosite în războiul din Vietnam sau în războiul din Afganistan unde trupele speciale sovietice au ocupat Kabulul într-o acțiune similară cu cea din Crimeea. De fapt principala inovație în acest conflict nu a fost folosirea trupelor speciale sau a etnicilor ruși prezenți în Crimeea, au fost instrumentele de atac folosite de forțele militare ale Federației Ruse. Împreună cu dimensiunea militară, au fost introduse în operațiunile derulate instrumente precum cele politice, economice, informaționale și de mass-media cât și instrumente ale unui război cibernetic, în scopul atingerii unor obiective politice. Războiul hibrid declanșat de Rusia în Ucraina dovedește că viitoarele conflicte nu au limite previzibile, ele fiind vag distinse prin noianul de instrumente utilizate. Observăm în Ucraina aparația simultană a unui război convențional combinat cu unul de gherilă, a unui război economic combinat cu unul cibernetic și cu unul informațional ceva similar cu anii 2008 în războiul georgiano-rus. Scopul principal nu a fost controlul teritoriului cât exploatarea vulnerabilităților existente în Ucraina, slăbirea guvernului și a principalelor instituții de stat și subminarea legitimității statului. O altă caracteristică importantă relevată de criza ucrainiană a fost dată de importanța pe care a căpătat-o tehnologia și dimenisunea informațională a războiului. Prin răspândirea de minciuni și prin distorsionarea faptelor, Rusia a construit o realitate paralelă, favorabilă Kremlinului în spațiul cibernetic, realitate care a devenit o forță de multiplicare în cadrul conflictului. Propaganda a funcționat în ambele sensuri. În primul rând a constituit singura sursă de informații pentru populația rusă, hrănind mitul invincibilității liderilor, al unicității Rusiei și în special a locului pe care aceasta îl ocupă între țările puternice ale lumii realizând în final mobilizarea societății în jurul liderului țării. În al doilea rând a sădit în Occident semințele neîncrederii în propriile informații. De fapt un astfel de comportament se poate realiza numai în cazul regimurilor autoritare unde toate resursele pot fi mobilizate pentru un scop politic (spre exemplul embargoul economic asupra produselor din UE pedepsește adversarul și sacrifică propria națiune poate fi folosit ca o armă). Continue Reading »

Older Posts »