Feed on
Posts
Comments

Switchblade_300_launch

Puncte de vedere diferite pentru obiectivele finale

Începem să ne punem diverse întrebări referitoare nu numai la mersul războiului dar și la finalul acestuia. Toți credem sau cel puțin așa gândesc eu că Ucraina are obiective clare care includ independența, o formă liberală de guvernare și restabilirea suveranității pe teritoriul ucrainean. Ceea ce mă nedumerește este faptul că  Kievul va trebui să decidă ce înseamnă ultimul obiectiv – acceptarea pierderii terenului suplimentar în est și sud, ”împingerea” pentru restabilirea liniei de contact pre-24 februarie, recuperarea porțiunilor din Donbas pierdute în anii 2010 sau recuperarea tuturor, inclusiv Crimeea, care făcea parte din Ucraina în 2007. Se pare că este extrem de complicată această decizie. Continue Reading »

5a105508c4c8a00321dc51aad6030308

Vom avea o lunga vară fierbinte! Liderii lumii se vor întâlni pentru o reuniune a G7 în Germania pe 26 iunie, urmată de un summit NATO la Madrid, care începe pe 28 iunie. Este în curs de pregătire un summit SUA-UE. O variantă aflată în discuție este un summit cu toți cei 27 de lideri ai UE și președintele SUA Joe Biden în Republica Cehă la începutul lunii iulie, summit ce ar coincide cu începerea președinției cehe a Consiliului UE. Cu toate acestea, discuțiile la nivel înalt se concentrează acum asupra posibilității unui summit despre securitate europeană după discuțiile NATO de la Bruxelles, sau poate pe marginea summitului NATO de la Madrid. Și încă un fapt din punctul meu de vedere important după tot circul cu refuzul primirii președintelui Germaniei la Kiev: Germania trimite șapte obuziere în Ucraina, a anunțat vineri ministrul Apărării Christine Lambrecht, în timpul unei vizite în Slovacia. Aceasta înseamnă că șapte dintre sistemele Panzerhaubitzen 2000 din Berlin, cu o rază de acțiune de 40 km, sunt îndreptate spre est. Și asta „pe lângă cinci astfel de sisteme de artilerie pe care Țările de Jos le promiseseră deja”. Antrenamentul cu obuzier pentru trupele ucrainene este de așteptat să înceapă săptămâna viitoare. Eu zic ca Berlinul a dat dovadă de înțelepciune pe lângă faptul că va plăti din plin lipsa gazului și al petrolului rusesc. ”Totul e bine când se termină cu bine” așa cu era denumită o piesă a lui William Shakespeare, categorizată la vremea respectivă …. drept o comedie! Continue Reading »

277793239_291752973137788_3144159802200688586_n-1024x625

Până acum, nimeni nu poate crede că sancțiunile economice vor forța Rusia lui Putin să regândească invadarea Ucrainei. Rubla s-a stabilizat, metodele de ocolire a sancțiunilor sunt bine cunoscute, iar China va menține deschise liniile de salvare economice necesare Moscovei. Poate suna banal, dar Rusia nu va da înapoi doar pentru că McDonald’s și-a închis sucursalele din Moscova. Pe măsură ce luptele continuă, totuși, o altă realitate devine clară: va fi suficient ”cufărul de război” al Rusiei, alimentat de câștigurile din vânzarea de gaze și petrol, pentru a-și desfășura „operația militară specială”. O națiune creditoare de primă alegere va fi China, despre care unii au prezis că ar putea juca un „joc lung” care are ca obiectiv final închirierea sau cumpărarea Orientului Îndepărtat al Rusiei. Dacă acest scenariu este credibil, poziția Chinei cu privire la război devine un fel de ”win-win”. Dacă, pe de o parte, Rusia ar ieși din război cu ceva ”trofee” de arătat, atunci China va simți o mai mare încredere în organizarea unui atac asupra Taiwanului, în timp ce, dacă, pe de altă parte, Rusia acceptă un compromis sângeros, China îi va cere mult în schimbul sprijinului continuu. Continue Reading »

route-fifty-lead-image

O lume diferită la orizont.  La două luni de la atacul brutal al lui Vladimir Putin asupra Ucrainei, administrația Biden și aliații săi europeni au început să planifice o lume cu mult diferită, în care nu mai încearcă să coexiste și să coopereze cu Rusia, ci caută în mod activ să o izoleze și să o slăbească ca un chestiune de strategie pe termen lung. NATO și UE elaborează planuri pentru a consacra noi politici în aproape fiecare aspect al poziției Occidentului față de Moscova, de la apărare și finanțe la comerț și diplomație internațională.

Puțini lideri occidentali sunt dispuși să se aventureze să ghicească cum se va desfășura criza din Ucraina. Previziunile cele mai optimiste spun că va dura câțiva ani. Multe dintre schimbările preconizate în geopolitica globală depind de finalul războiului. Va fi un conflict înghețat, va fi o încetare a focului și un armistițiu fără un acord de pace, va fi un acord de pace cu retragerea trupelor ruse sau unul fără retragerea trupelor ruse? Nu știm. Nimeni nu vă poate spune acum cum va fi pentru simplu motiv ca nu sunt pe masa toate elementele. Este o dinamică a evenimentelor fără precedent bazată pe impredictibilitatea deciziilor liderului de la Kremlin. Dar strategia pe termen lung este în curs de elaborare chiar dacă aliații abordează criza imediată prin escaladarea sancțiunilor împotriva Moscovei, ajutoare pentru armament pentru Ucraina și desfășurarea a zeci de mii de trupe proprii și echipamente militare la granița de est a NATO. Multe dintre aceste măsuri și altele sunt acum așteptate să rămână în vigoare, potrivit declarațiilor liderilor occidentali pentru o perioada nedeminată. Continue Reading »

UKRAINE-CRISIS-RUSSIA-0_1648255935764_1648255944799

Titlul de mai sus mi-a fost sugerat de răspunsul ministrului de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, dat joi pe 7 aprilie, la o întrebarea referitoare la agenda sa care urma să fie prezentată la Bruxelles, ca invitat special la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, după șase săptămâni de război în Ucraina. „Cu cât primim mai multe arme și cu cât ajung mai devreme în Ucraina, cu atât mai multe vieți umane vor fi salvate, cu atât mai multe orașe și sate nu vor fi (distruse)”, a spus el.

Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO a avut pe agendă printre subiecte dezvoltarea următorului concept strategic al NATO și o foaie de parcurs pentru adaptarea continuă a Alianței într-o lume mai periculoasă. De asemenea miniștrii de externe au discutat despre sprijinul pe care îl vor acorda în continuare Ucrainei. Întâlnirea a avut o anume conotație geopolitică unind două teatre de operațiuni cel european și cel Indo-Pacific. La întâlnire au luat parte inclusiv miniștrii de externe din state non- NATO precum Ucraina, Finlanda, Suedia și Georgia, precum și Înaltul Reprezentant al UE. Partenerii NATO din Asia-Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Republica Coreea – au participat și ei. Cel puțin pentru Finlanda și Suedia lucrurile sunt clare. Singurul lucru care le desparte de Alianță sunt cererile de aderare. Alianța lucrează împreună cu ele de mulți ani, iar acestea îndeplinesc standardele NATO când vine vorba de interoperabilitate și de control democratic asupra forțelor armate, cele două cerințe esențiale în vederea aderării. Cât privete partenerii din Asia se profilează o noua abordare comună a modului în care trebuie ”îndiguita China” cu acel concept de ”Linie Maginot” din Oceanul Pacific (de la nord de insulele Kurile până în sud pe coastele maritime ale Vietnamului).

Dar să revenim la discuțiile de la NATO

Continue Reading »

Older Posts »