Alexandru Grumaz

Richard Hass scria într-un articol intitulat Magnagementul furtunii perfectă în Europa: Un motiv al situației dificile pe care  Europa o parcurge astăzi este incertitudinea. La 70 de ani de la al Doilea Război Mondial, la 25 de ani de la terminarea Războiului Rece și la 20 de ani de la finele războiului din Balcani dintr-o dată viitorul politic, economic și strategic al Europei este mai neclar decât acum câțiva ani[1].

Intervenția Moscovei în Siria a adăugat o nouă dimensiune relației SUA-Rusia, relație care este la cel mai scăzut nivel de încredere de la finele anului 1989, reamintindu-ne de situația din timpul Războiului Rece. Este necesară oare o recalibrare a relației puterilor Occidentale vis-a-vis de Rusia?. Da și acest fapt este o prioritate. Istoria nu se repetă în totalitate, așa cum sugera istoricul antic Tucidide, iar perioada Războiul Rece este diferită de cea actuală. Rusia nu este o putere globală rămânând doar una regională cu tendințe de globalizare, Pactul de la Varșovia nu mai există și Moscova nu are un aliat real în Europa nici măcar în Belarus. Rusia are însă o puternică Coloană a V-a, prezentă în toate sferele vieții statelor europene. Rusia folosește Războiul hibrid ca armă de atac în timp ce modernizează forțele armate convenționale.  În timpul Războiului Rece Blocul sovietic (statele care compuneau Tratatul de la Varșovia) aveau o superioritate în forțele convenționale dislocate în Europa în timp ce Occidentul deși avea 300000 de militari americani pricipalul suport erau armele nucleare respectiv rachetele de croazieră Pershing. Astăzi statutul s-a inversat NATO având superioritatea forțelor convenționale iar Rusia bazându-se pe forțele nucleare, respectiv Triada nucleară.

Continue Reading »

Tags: Klaus Johanis, Polnia, Richard Hass, Romania, Rusia, Valdimir Putin

Situaţia de securitate globală este într-o continuă schimbare, impredictibilitatea viitorului fiind una dintre caracteristicile ei. S-a încheiat un ciclu de pace şi bunăstare, iar mirosul de praf de puşcă pluteşte în aer. Continue Reading »

Tags: CIA, evoluțiile globale viitoare

Strategia Militară Națională definește necesitatea de a contracara revizionismul statelor care amenință normele internaționale la fel ca și organizațiile extremiste care subminează securitatea transregională. Lucrăm cu partenerii și aliații noștri să descurajăm, să interzicem și dacă este necesar să înfângem statele adversare. Strategia Militară Națională a SUA-2015

Continue Reading »

Tags: Strategia Apărării a SUA

Cancelarul Angela Merkel declara înaintea reuniunii a cărei gazdă a fost Germania: G-7 nu poate să rezolve provocările globale singură, va avea nevoie și de alți parteneri. Cred că G7 poate fi factorul catalizator și conducător în lume pe termen lung. Aceasta este valoarea adăugată care se așteaptă de la summitul G7 și este standardul cu care măsurăm acțiunile noastre. Continue Reading »

Tags: analize globale, Angela Merkel, G7, Obama, Orientul Mijlociu, UE

La finele procesului electoral din 2015 Recep Tayyip Erdogan declara: Decizia alegătorilor noștri este pe primul loc. Suntem la un punct de cotitură și este crucial pentru toate partidele să păstreze și să protejeze actalul mediu politic de încredere și stabilitate și să-și asume fiecare resposabilitățile ce decurg din acesta.

Alegerile parlamentare din Turcia au fost pierdute de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, partidul președintelui Recep Tayyip Erdogan ale cărui ambiții de a obține majoritatea în Marea Adunare Națională au fost spulberate de conaționalii săi. Cu toate acestea Turcia rămâne un model de democrație într-o lume musulmană odată ce acceptă vedictul alegătorilor. Rezultatele alegerilor determină un nou început pentru un proces complex, fără precedent, care ar putea duce la schimbări profunde în această ţară. De 13 ani, sub brațul de fier al președintelui Erdogan, Turcia a devenit o forță de neoprit în politica Orientului Mijlociu. Țara este astăzi un exemplu pentru modul în care democrația se îmbină cu islamul spre deosebire de modelul adoptat cu ceva timp în urmă de Egipt unde fostul președinte Mohammed Morsi a oprimat opoziția, după preluarea puterii, iar rezultatul ulterior a fost că Egiptul s-a întors, din nou, spre o conducere militară. Cu ceva timp în urmă și Ankara părea că se îndreaptă spre un regim în care majoritatea tindea să suprime opoziția, cel puțin așa se vedea din afara țării. După cele trei mandate de prim ministru a lui Erdogan, mandate care au adus o creștere economică fără precedent, acesta a schimbat legile pentru a-i permite să candideze la președinție încercând apoi să legifereze o președinție executivă. De ce aceste schimbări legislative? Poate și pentru că în lumea musulmană există aceea frică că la părăsirea poziției din guvern, se poate administra un proces care să-l trimită pe respectivul lider în spatele gratiilor (vezi cazul Morsi). Continue Reading »

Tags: alegeri parlamentare, Erdogan, Puti, Turcia