Cadou personalizat
Feb 21st, 2012 by admin
Pentru moment, viziunea următorului lider de la Beijing asupra mașinăriei complexe a politicii externe chineze, este în mare parte, necunoscută cancelariilor occidentale. În acest context al relațiilor internaționale, unde puncte fierbinți precum Coreea de Nord, Marea Chinei de Sud, Siria, Iran sau comerțul exterior chinez, ca să numim doar câteva dintre ele, vizita în SUA a lui Xi Jinping se constituie într-un moment de continuitate în relațiile dintre cele două state și o punte către viitorul relațiilor bilaterale.
Importanța vizitei este dată de condițiile actuale internaționale. Ne aflăm într-un an electoral în America, dar și în China. Cum alegerea lui Xi este previzibilă, alegerea lui Obama va trece prin furcile caudine ale sistemului electoral american. La acestea se adaugă, în ultimii zece ani, gama de probleme cu care Statele Unite şi China s-au confruntat, gamă ce s-a extins dramatic. În toți acești ultimi ani nivelul real de cooperare nu a ţinut pasul cu evoluția relațiilor. Atât China cât şi Statele Unite sunt angajate într-o relaţie bilaterală stabilă şi paşnică, dar caracterizată mai ales de divergențe, incertitudine şi neîncredere.
Vizita lui Xi în SUA se înscrie în lungul șir al relațiilor dintre cele două state. Departamentul de Stat de-a lungul timpului a invitat o serie de oficiali chinezi într-un program de schimburi diplomatice inițiat între cele două țări, după reluarea relațiilor oficiale în timpul administrației Nixon. Actualul vicepremier Li Keqiang, a fost în SUA în 1988 când avea 33 de ani. Actualul președinte taiwanez Ma Ying-jeou a călătorit în SUA în 1970, când avea 21 de ani, apoi s-a reântors ca student al Universității din New York University și al Harvard Law School.
Din punct de vedere bilateral, vizita lui Xi s-a desfășurat în momentul unor dispute între cele două puteri pe probleme precum Siriei, Iran sau relațiile bilaterale economice și comerciale.
Remarcile lui Xi nu diferă în mod substanţial de observaţiile făcute de liderii chinezi anteriori. Xi a fost atent la propriul discurs precizând că: China este cea mai mare economie în curs de dezvoltare şi Statele Unite are cea mai mare economie dezvoltată.
Cum va arăta politica lui Xi în viitor ? Aceasta este întrebarea cea mai frecvent auzită în cancelariile occidentale inclusiv la Washington. Va fi caracterizată această politică de precauție, ca în cei zece ani ai lui Hu, sau se va îndrepta spre modelul de politică a lui Mao și Deng, care și-au pus amprenta pe relațiile internaționale, la acel moment? Restartarea relațiilor cu SUA necesită, în mod obligatoriu, intervenția liderului suprem al Partidului Comunist Chinez.
Xi Jinping, omul care va deveni în toamnă liderul unei superputeri economice, China, s-a întălnit în turneul american, cu omul care a apropiat Beijingul de Washington în timpul Războiului Rece, Henry Kissinger. În acel timp încrederea reciprocă în oficiali precum Kissinger a stat la baza inițierii relației. Kinssiger a rămas simbolul realizării unui parteneriat ce dăinue și atăzi el fiind un simbol al prieteniei dintre chinezi și americani. Dacă citești recenta carte a lui Kissiger-On China- rememorezi întreaga aventură a acestei relații devenită astăzi esențială. Kissinger începe: Acum 40 de ani Richard Nixon mi-a făcut onoarea de a mă trimite la Beijing să restabilesc contactul cu o țară centrală în istoria Asiei cu care America nu avusese contacte în ultimii 20 de ani…Cartea este un efort bazat pe discuțiile mele cu liderii chinezi, pentru a explica modul în care aceștia gândesc problemele referitoare la pace și război sau la ordinea internațională și caz cu caz cum trebuie privită relația lor cu o Americă pragmatică.
Înaintea vizitei în SUA a vicepreşedintelui chinez Xi Jinping, viceministrul de externe, Cui Tiankai, declara: China şi Statele Unite suferă un “deficit de încredere”. Cui aprecia că “trebuie să se acorde o atenţie deplină” la “cultivarea şi aprofundarea încrederii reciproce.” Acest lucru este adevărat. Sunt o multitudine de factori care susțin acest fapt, inclusiv sistemele politice diferite.
În orice relaţie, încrederea se construiește în timp. În rezolvarea unor probleme, China şi Statele Unite au lucrat împreună, pentru a se înţelege una pe cealaltă în ceea ce intenţionează să facă. Între cele două ţări au avut loc nenumărate dialoguri pe zeci de probleme. Ce a rezultat? O înţelegere mai bună de fiecare parte, pe termen scurt şi pe termen lung, a intereselor economice şi a priorităţilor pe care fiecare ţară le are și care, în mod normal, ar trebuie să fie echilibrate. Încrederea merge mână în mână cu respectul – şi respect trebuie să fie câştigat.
În multe alte domenii, cum ar fi domeniul securității, intenţiile au rămas opace. Washingtonul solicită un dialog deschis pe această temă unde, în general, China manifestă rezistență. Beijingul consideră că slăbiciunile nu trebuie evidențiate. Dezavantajul acestei tactici a fost clar în 2010, când retorica Chinei, surprinzator de puternică în acţiunile din Marea Chinei de Est și Marea Chinei de Sud, au enervat vecinii şi a făcut ca Statele Unite să-și reafirme angajamentul său militar în regiune. Și acum când scriu aceste rânduri nava Haijian 50, cel mai mare vas de patrulare al marinei militare chineze se află în misiune în Marea Chinei de Est, pentru a proteja și supraveghea în special zăcămintele de gaze naturale și petrol extrateritoriale. Nava cu un deplasament de 3000 tdw este ultra modenă putând trasporta la bordul său inclusiv elicoptere de luptă. Anul trecut, insulele denumite de chinezi Diaoyu și Senskaku de japonezi au fost în centrul unei grave crize diplomatice.
În aceste condiții politice, la fel ca și predecesorul său, Hu Jintao, viitorul șef al statului chinez a acceptat oferta Pentagonului de a participa la o discuţie despre interesele de securitate americano-chineze în Asia. Primirea la Pentagon a fost una rezervată numai șefilor de stat. Ca semn al importanței acordate de Pentagon acestei vizite, acum Xi a fost salutat cu salve de tun. Au fost trase 19 salve de tun în timpul unei ceremonii prin care au fost trecute în revistă trupele aliniate pe esplanada din fața Petagonului, un privilegiu acordat rar demnitarilor strainilor. În mai 2002, actualul președinte chinez, Hu Jintao, pe atunci vicepreședinte, a efectuat de asemenea o vizita similară la Pentagon.
Acum, secretarul american al apărării, Leon Panetta, a făcut un apel către China, în timpul întrevederii de la Pentagon cu vicepreședintele chinez Xi Jinping, ca aceasta să dea dovada de “transparență” în domeniul militar. “Pentru a construi un parteneriat bazat pe cooperare, este esențial să ameliorăm încrederea și înțelegerea reciprocă între cele doua armate“, a declarat Panetta adăugând “Este în interesul ambelor țări să lucreze în favoarea unei transparențe reale pe subiecte strategice și să îmbunătățim încrederea și cooperarea dintre cele două părți“.
La rândul său, Xi Jinping s-a arătat a fi “de acord” cu dezvoltarea relațiilor militare dintre cele două țări propusă de Leon Panetta, declarând: “Am venit in Statele Unite pentru a aprofunda încrederea reciprocă și pentru a dezvolta cooperarea între noi“, precum și pentru a da startul unor schimbari, “mai ales în domeniul militar“.
Bugetul militar al Chinei, al doilea din lume, a fost declarat oficial ca fiind de 91,1 miliarde de dolari în anul 2011, dar numeroși experți consideră că această sumă este subevaluată.
Predictibilitatea politicii chineze, este o altă componentă a încrederii, care rămâne la modul evaziv în relaţia SUA-China. Angajamentul Chinei la un sistem bazat pe reguli la nivelul mondial al comerţului şi al investiţiilor este discutabil. Ţara nu reuşeşte să protejeze drepturile de proprietate intelectuală și asigură mai departe politicile protecţioniste. De exemplu, la sfârşitul anului 2011, Organizaţia Mondială a Comerţului s-a pronunţat împotriva Chinei pe o chestiune care implica restricţiile stabite de Beijing la exportul materiilor prime (pământurile rare). În răspuns, ziarul chinez de limbă engleză Global Times, a sugerat: China nu ar trebui să adere la concluziile pe care le-ar considera nedrepte sau dăunătoare.
Statele Unite au avut în 2011 un deficit comercial record cu China, în pofida aprecierii monedei chineze. Președintele Barack Obama a cerut Chinei să respecte “regulile în vigoare” ale economiei mondiale, la care Xi a replicat că “Ar trebui să răspundem respectivelor preocupări economice și comerciale prin dialog și consultari și nu prin protecționism“.
Orice relaţie de încredere cere, de asemenea, că părţile să aibă dorinţa de a oferi, înainte de a primi în serviciul raporturilor de prietenie pe termen lung. Înainte de vizita în China, a lui Obama din 2009, de exemplu, preşedintele SUA a amânat o întâlnire cu Dalai Lama, ca un semn de prioritate a relaţiei SUA-China. Cu toate acestea, Beijingul, nu a făcut un gest de reciprocitate. În timpul călătoriei sale oficiale la Shanghai, chinezii nu au televizat întâlnirile lui Obama din Shanghai (cu administrația locală și studenții).
O nouă conducere în China ar putea deschide ușa la construirea încrederii. Într-o conferinţă de presă ţinută marţi la Casa Albă, Xi a spus că intenţionează să construiască un „parteneriat” cu SUA bazat pe „respect reciproc”.
Cei doi vicepreședinți, Joe Biden și Xi Jinping s-au reântâlnit la Washington pentru a doua oară, în ultimii 3 ani, acum la o masă de prînz organizată la Departamentul de Stat. În 2009 Joe Biden declara la Beijing că cele două vizite anterioare făcute în China, în 1979 şi 2001, au reprezentat două momente importante în memoria personală, pentru că a avut ocazia de a-l cunoaşte personal pe liderul chinez Deng Xiaoping şi pentru ca a fost primul senator american care a vizitat Beijingul, după ce China şi SUA au ratificat relaţiile diplomatice la începutul anului 1979. “Vin – spunea în 2009 vicepreședintele american - cu un mesaj puternic pe care SUA doreşte să îl lanseze ca ţară care va continua să fie prezentă în întreaga lume”, a spus vice-preşedintele american Biden. “Mesajul nostru este legat de angajamentul de a stabili o relaţie strânsă şi serioasă cu Republica Populară Chineză”. Acum Joe Biden a afirmat: „Chiar dacă cooperarea noastră continuă să crească, competiția dintre noi continuă. Dar cooperarea așa cum am discutat poate fi benefică în ambele sensuri numai în cazul în care jocul este cinstit”
În cele 5 zile de vizite, Xi Jinping a vizitat Washington, Statul Iowa şi California/Los Angeles. A luat parte la aproximativ 30 de activităţi şi a avut contacte, cu americanii din domeniul politic, comercial şi al învăţământului. Părţile chineze şi americane au avut schimburi de opinii privind relaţiile bilaterale şi au semnat acorduri comerciale şi investiţionale în domeniul electronic și cel al energiei, în cel al telecomunicaţiiilor și al produselor agricole şi în domeniul ocrotirii mediului înconjurător.
China este deja o parte esenţială a economiei statului California. Comerţul cu China prin portul oraşului Los Angeles a reprezentat 133.5 miliarde dolari anul trecut, mai mult decât comerţul cu orice altă ţară. SUA a importat 120 miliarde dolari în bunuri din China prin portul Los Angeles, şi a exportat 13.5 miliarde dolari.
De remarcat tonul relaxat al vizitei și atenția specială acordată de gazde, atenție care se manifestă numai în cazul vizitelor prezidențiale. Odată cu întâlnirile oficiale, cu președintele Obama sau vicepreședintele de-a lungul turneului său în America au fost și momente de relaxare în Iowa și Los Angeles.
Xi Jinping a fost însoţit, în vizita sa, de şefii unor companii de stat, din domeniul petrolului, cărbunelui şi energiei, cât și de Lou Jiwei, preşedintele unui fond suveran de investiţii în valoare de 410 miliarde de dolari, pregătit să investească în economia americană. Lor li s-au adaugat un grup de antreprenori, printre care Liang Wengen, preşedintele grupului Sany, o firmă de utilaj greu, care a fost primul în Topul Forbes din 2011, al celor mai bogaţi chinezi, şi Lu Guangqiu, un alt magnat, proprietarul fabricii de piese auto Wanxiang Qianchao. Acesta din urmă a fost al 21-lea pe lista „Forbes”. Un alt antreprenor pe lista delegaţilor lui Xi este Liu Shaoxi, preşedintele Yihua Enterprise, un concern care fabrică cherestea. Aceşti miliardari au participat la o masă rotundă a liderilor de afaceri SUA, masă ce a avut loc în urma întâlnirii de marţi, dintre preşedintele Obama şi Xi Jinping, de la Casa Albă.
Xi Jinping este fan al filmelor de război americane. Cu ocazia acestei vizite a fost anunţat un acord de asociere între DreamWorks Animation (DWA) şi două organizaţii media de stat chineze: Shanghai Media Group şi China Media Capital (DWA este studioul care a realizat filmele Shrek şi Kung Fu Panda). Este cea mai importantă implicare de până acum a unui studio de la Hollywood într-o afacere în China. Acordul prevede ca cele două companii americane să construiască un studio în Shanghai pentru a realiza filme, producţii TV şi producţii de teatru live pentru piaţa de media din China, aflată în continuă creştere, într-un moment în care industria americană a filmului se confruntă cu probleme pe plan intern, din cauza scăderii vânzărilor DVD-urilor şi a încasărilor din ce în ce mai mici la casele de bilete.
Industria filmului înfloreşte în China unde trei cinematografe noi apar în fiecare zi. Specialiştii prognozează că ţara asiatică va fi cea mai mare piaţă de cinema a lumii în următorul deceniu şi a ajuns la încasări de 2 miliarde în 2011, cu 400 de milioane de dolari mai mult decât în 2010.
Xi Jinping a mers în statul Iowa, unde s-a întâlnit cu cei care i-au fost gazde la prima sa vizită în SUA, în 1985, când era un oficial local din China. Cei care l-au găzduit atunci, la o mică fermă din Muscatine, şi l-au plimbat prin zonă, pentru a învăţa despre recolte şi despre practicile în domeniul creşterii animalelor, s-au declarat suprinşi să afle că vicepreşedintele vrea să-i revadă pe parcursul şederii sale în SUA. “Sunt uimit că are timp în programul său încărcat să se întoarcă în comunitatea din Muscatine“, a spus Eleanor Dvorchak, a cărei familie l-a găzduit timp de două nopţi, acum 27 de ani.
De altfel de-a lungul vizitei, o serie de vedete ale lumii sportului au prezentat vicepreședintelui chinez atenții tipic americane. Vedeta echipei Los Angeles Galaxy, David Beckham şi renumitul baschetbalist Kobe Bryant au făcut câte un cadou. Beckham i-a oferit oficialului chinez un tricou cu numele său de la Los Angeles Galaxy, în timp ce guvernatorul Brown i-a dăruit lui Xi Jinping un tricou al renumitului baschetbalist Kobe Bryant, de la Los Angeles Lakers. Și ca programul să fie complet după ce a primit cadourile, vicepreşedintele Chinei şi-a încheiat vizita oficială în Statele Unite asistând la partida din NBA, dintre Los-Angeles Lakers şi Phoenix Suns. Echipa din California a câştigat cu 111-99.
China este nu numai fascinantă, dar și surprinzătoare..căteodată.
Un recent sondaj Gallup, realizat printre americani în luna decembrie a anului trecut, a relevat faptul că aceștia văd China ca pe cea mai mare putere economică a lumii. 17% au precizat că relațiile cu China nu sunt prietenoase, 13% văd China ca pe un aliat, iar 63% spun că este o țară prietenoasă, dar nu este neapărat un aliat.
În acest an, cele două ţări au o şansă de a reseta relaţiile şi a începe rezolvarea deficitului lor de încredere. Cum o nouă conducere chineză îşi asumă puterea, există potenţial pentru ca noi valori politice să apară.
În acelaşi timp, odată cu ieșirea din criza financiară a SUA și încetarea operațiunilor militare din Afganistan și Iark, se crează noi oportunități de politică externă alături de alte priorități.
Paradoxal, poate, acum este momentul , când relația este la cel mai scăzut nivel de încredere apare șansa unei revigorări.
Post Scriptum:
Șefii de state în semn de prețuire față de oaspetele găzduit fac un cadou simbolic care să-i amintească celui în cuză un fapt neobișnuit sau un moment din cultura statului vizitat. La Washington, Xi Jinping a primit marţi un cadou neobişnuit: un album de fotografii, de la singura vizită în SUA a tatălui său, în 1980. Acestea îl înfăţişează pe Xi Zhongxun conducând o delegaţie de lideri ai provinciilor chineze într-un tur prin New York, Washington, Iowa, Colorado, California şi Hawaii, potrivit Comitetului Naţional pentru Relaţiile SUA-China, care a organizat acea călătorie şi a pregătit albumul. Una dintre poze îl arată pe Xi senior – un erou al revoluţiei chineze a lui Mao, purtând la gât o ghirlandă de flori, în Hawaii.