Peninsula Coreea între Scilla şi Caribda
Jun 3rd, 2010 by admin
Situaţia din Peninsula Coreea pare să fi atins „punctul de fierbere”, din cauza ultimului conflict apărut între cele doua state. O ancheta internaţională a ajuns la concluzia că fregata sud-coreeana Cheonan s-a scufundat pe 26 martie, în Marea Galbenă, din cauza exploziei unei torpile nord-coreene. Torpila a fost lansată de unul din cele 4 submarine ce patrulau în zona insulei Banegnyeong, în apropierea frontierei[1] maritime dintre cele două ţări. Submarinele aparţin bazei navale a Phenianului din Chaho. Cu prilejul acestui incident 46 de militari sud coreeni şi-au pierdut viaţa. Comisia internaţională, care a cercetat evenimentul, a fost compusă din militari şi civili din SUA, Marea Britanie, Australia, Suedia şi Corea de Sud. Zona de demarcaţie din Marea Galbenă, situată între cele două Corei este deseori teatrul unor incidente navale. Începând din 1999, ciocnirile din această zonă s-au soldat cu zeci de morţi. Teoretic cele două ţări sunt încă în război, pentru că nu au semnat un tratat de pace după conflictul din 1950-1953.
Bineînţeles, autorităţile sud-coreene „au luat foc” după ce au aflat rezultatul acestei anchete internaţionale, mai ales că relaţiile dintre cele două state nu erau deloc prietenoase. Liderul nord-coreean Kim Jong-II a plasat armata în alertă odată cu anunţul Coreei de Sud că va cere în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite noi sancţiuni împotriva regimului de la Phenian. Ordinul a fost transmis trupelor pe 20 mai de O Kuk Ryol, vicepreşedinte al Comisiei Nationale de Aparare. Coreea de Nord a decis întreruperea tuturor contactelor cu Coreea de Sud, precum şi a comunicaţiilor între cele două ţări. Tot atunci, Coreea de Nord a amenintat că va bloca accesul la complexul industrial transfrontalier Kaesong (886 de angajaţi sud coreni şi 40000 de nord coreeni) dacă Seulul îşi reia propaganda audio în Zona de Demilitarizată. De asemenea armata nord-coreeană a anunţat că va pune capat acordului privind prevenirea oricarei confruntări armate cu Coreea de Sud. Accesul în spaţiul aerian şi naval al Coreei de Nord a fost interzis oricarei nave sau avion sud-coreean.
Conflictul dintre cele două ţări intervine în contextul în care Coreea de Nord este pe punctul de a se confrunta cu o foamete catastrofală. Experţii sunt de părere că ţara se află într-o situaţie la fel de gravă ca cea din anii 1990, când foametea a ucis aproximativ doua milioane de oameni. Refugiaţii care au trecut graniţa în China descriu o lipsă profundă de hrana, iar Programul Alimentar Mondial apreciază că ajutoarele se vor termina la sfârşitul lunii viitoare. În acelasi timp, industria din Coreea de Nord este paralizată din cauza lipsei de combustibil, iar fermierii nu au pamant arabil pe care să îl cultive. Toate aceste probleme au fost exacerbate de reevaluarea monetară ordonată de guvernul de la Phenian anul trecut, care a anulat economiile a milioane de coreeni de rând. În aceste condiţii Phenianul s-a retras de la negocierile multipartite pe tema programului său nuclear în aprilie anul trecut, după un tir controversat cu rachete, sancţionat de Consiliul de Securitate al ONU, urmat imediat după aceea de un al doilea test nuclear (primul 2006).
La rândul său preşedintele Lee Myung-Bak a declarat că guvernul de la Seul va pune capăt relaţiilor comerciale, sistând totodată investiţiile în Nord şi va impiedica navele nord-coreene să utilizeze coridoarele de navigatie din Sud. Momentul actual a adus în atenţie relaţiile militare dintre Washington şi Seul. Astfel pe lângă manevrele navale comune planificate sau jocurile de război, pe lângă desfăşurarea a 29000 de militari americani în peninsulă, a crescut presiunea internă asupra guvernului de a moderniza arsenalul militar şi de a dezvolta mai multe arme ofensive în vederea descurajării unui atac nuclear Nord Coreean. Astfel se evaluează cupărarea de avioane moderne de atac şi sisteme de baterii anti-aeriene împotriva rachetelor balistice. Coreea de Sud a început să producă în masă torpile anti-submarine. Noile torpilele, înglobând tehnologie de ultimă generaţie şi având o rază de acţiune de 20 de kilometri, vor fi amplasate pe distrugatoarele sud-coreene.
Incidentul este punctul de cotitură pentru soluţionarea mai multora din problemele Peninsulei. Statele Unite ale Americii au condamnat ferm atacul, în timp ce China a primit cu prudenţă rezultatele anchetei, solicitand dovezi suplimentare înainte de a condamna Coreea de Nord, stat vecin şi aliat. Preşedintele american Barack Obama a cerut administraţiei sale să revizuiască politica faţă de Coreea de Nord şi a ordonat forţelor armate să lucreze cu Coreea de Sud „pentru a asigura pregătirea în vederea respingerii unei viitoare agresiuni”. În ecuaţie a intrat şi Rusia. Preşedintele Dmitri Medvedev va trimite în Coreea de Sud o echipa de experti ruşi pentru a analiza rezultatele anchetei internaţionale asupra scufundarii corvetei sud-coreene Cheonan. La recentul summit desfăşurat în staţiunea balneo-climaterică Seogwipo situată în insula Jeju –Coreea de Sud, la care au participat pe lângă ţara gazdă China şi Japonia, şi a cărui temă a fost integrarea economică regională în vederea realizării unei zone a liberului schimb, premierul Wen Jiabao a pledat pentru calm în rezolvarea situaţie din Peninsulă „pentru a reduce ferm tensiunile şi a evita în mod special confruntarea”. China este într-o schimbare de atitudine faţă de aliatul tradiţional deşi este principalul furnizor de investiţii, hrană, combustibil şi armament. La ultima vizită oficială la Beijing, chinezii i-au prezentat liderului Kim Jong Il zonele libere de dezvoltare economică precum şi modul în care s-a reorganizat industria chineză. Acesta lucru se pare că nu l-a impresionat pe liderul nord coreean, fapt care i-a exasperat pe oficialii chinezi. Impredictibilitatea actualului lider coreean a devenit o mare dilemă pentru chinezi. Îngheţarea relaţiilor militare între SUA şi China a făcut ca schimbul de informaţii cu Armata de Eliberare Populară a Chinei referitoare la Phenian să fie anulat ceea ce a adus deservicii în evaluarea reală a situaţei din peninsulă. Reluarea dialogului militar este una din soluţiile la rezolvarea problemelor. Primul pas au fost făcut de americani care au inclus în delegaţia condusă de secretarul de stat Hillary Clinton prezent recent la Beijing pe amiralului Robert Willard, Comandantul Comandamentului din Pacific.
Care sunt conotaţiile acestui incident naval? Deşi este foarte greu de prevăzut intenţiile unuia dintre cele mai opace guverne din lume trei variante sunt în analiză. Cea mai întâlnită explicaţie este răzbunarea. În noiembrie 2009 între cele două forţe navale a avut loc un incident similar soldat cu scufundarea unei nave Nord Coreene. A doua variantă este dată de nemuţumirea guvernului de la Phenian de politica de reciprocitate a guvernului conservator de la Seul. Guvernul nord corean a fost obişnuit cu cei 10 ani de „politică a soarelui-răsare” a precedentului guvern al Coreei de Sud. A treia explicaţie se constituie în jurul succesiuni la conducerea Coreei de Nord. Sănătatea liderului Kim Jong Il este precară iar atacul se constituie într-o legitimare a succesiunii fiului său Kim Jong Un ca viitor lider. Deşi este tânăr, conducerea i-ar putea fi acordată în combinaţie cu sora sa Kim Kyung Hee şi soţul acesteia Song Chang-Eaek. El ar fi sprijinit de membrii militari şi de partid importanţi dar şi de tânăra generaţie de copii ai acestora. De remarcat conexiunile dintre copii elitei coreene. Ei se regrupează în aşa numitul grupul Torch care are ca obiective contrafacerea dolarilor şi traficul de droguri. Banii astfel obţinuţi se adună în propriile buzunare şi în seifurile biroului de aport valutar denumit generic B39 din Comitetul Central al Partidului Muncitorilor din Coreea.Ei sunt sursa de finanţare a producţiei militare de export,dar şi sursa cupărării de bunuri de lux pentru elita militară şi politică coreeană.
China, dacă doreşte să fie o voce importantă în zona Asiei, trebuie să se implice în soluţionarea situaţiei. Acum pentru China apar o serie de oportunităţi de investiţii, accesul la resursele minerale deosebite dar şi operarea facilităţilor portuare în Coreea de Nord. Astfel obiectivul strategic pe termen lung al Beijingului este prevenirea colapsului Phenianului, ce asigură o zonă tampon între China şi bazele militare ale USA din Coreea de Sud. Cert este că reântoarcerea la masa trativelor de dezarmare nu mai este de actualitate pentru o perioadă mai lungă de timp. Atât guvernul din Coreea de Sud cât şi oficiali americani şi-au exprimat rezerva faţă de reluarea acestora. Deocamdată… este timpul reformelor strategice.
[1] Northen Limit Line-NNL- este graniţa maritimă desmnată de ONU după sfărşitul războiului din 1953 şi care nu este recunoscută de Coreea de Nord