Alexandru Grumaz

În 1946, în timp ce era însărcinat cu afaceri la Ambasada SUA de la Moscova, diplomatul american George Kennan a transmis la Washington, la Departamentul de Stat, o telegramă care cuprindea 8.000 de cuvinte prin care explica natura politicii agresive a lui Stalin. Mister „X”, aşa cum avea să semneze un an mai târziu diplomatul american un articol extins pe aceeaşi temă în prestigioasa revistă Foreign Affairs, preciza în finalul „lungii telegrame”: Elementul oricărei politici în ceea ce priveşte Rusia, pe termen lung, este răbdarea, dar şi vigilenta restricţionare a tendinţelor expansioniste ale acesteia. „Lunga telegramă” a stat la baza deciziilor politice ale SUA, de-a lungul timpului, în ceea ce priveşte Rusia.   Continue Reading »

Tags: Departamentul de Stat, Moscova, Putin, Ucraina, Washington

Egiptul rămâne într-o tranziție prelungită de la demisia lui Hosni Mubarak în februarie 2011. Țara este divizată între islamiști și seculariști, în timp ce militarii rămân brokerul politic și cei care asigură conducerea țării. Arestarea lui Mohammed Morsi și dizolvarea Frăției Musulmane a creat un vacum politic umplut de militari dar și un război între aceștia și o duzină de partide în căutare de putere. Incertitudinea politică și anxietatea asupra viitorului a generat un șir nesfârșit de proteste, greve și neâncredere între partidele islamiste și cele seculare sau tensiuni între creștini și musulmani în anumite zone ale țării. Violențele au izbucnit în întreaga țară cu predilecție în zona peninsulei Sinai unde poliția este slab reprezentată iar grupările militante islamiste sunt prezente peste tot atacând forțele militare de securitate. Continue Reading »

Tags: Egipt, Feldmareşalul Abdel Fattah al-Sisi, Frăția Musulmană, Gamal Abdel Nasser, Mohammed Morsi, Vladimir Putin

Președintele Turciei, Abdullah Gul declara de curând că Orientul Mijlociu riscă să intre într-o era neagră, similară celei din Europa Evului Mediu. În opinia acestuia, Orientul se îndreaptă către o ciocnire în cadrul civilizației musulmane, bazata pe intensificarea conflictelor etnice si religioase. Gul vorbea de două scenarii: primul ar fi și cel mai periculos, întrucât, dacă statele își vor urmari doar interesele geopolitice, fară alte rațiuni, vor permite escaladarea acestor tipuri de tensiuni; un al doilea ar putea evita scindarea lumii musulmane, însă în opinia liderului de la Ankara, statele din Orientul Mijlociu sunt obligate sa renunțe la politicile de promovare a identităților religioase și etnice. Gul declara: Trebuie să ne uitam la exemplul Uniunii Europene, unde statele au renunțat la astfel de interese. Știm cu toții că integrarea economică și arhitectura de securitate au fost implementate de Europa ca urmare a războaielor și conflictelor care au oferit o lecție acestor țări. Continue Reading »

Tags: Abdullah Gul, Ankara-Teheran, Otientul Mijlociu, PKK, Turcia

Țuțea spune într-unul din interviurile acordate după 1989 că: Istoria este făcută de Aleși!La fel s-a întâmplat și anul acesta în Germania la Conferința de Securitate de la Munchen. A fost un eveniment remarcabil nu numai prin faptul că s-au sărbătorit 50 de ani de la prima reprezentație dar mai ales prin participanții care au urcat pe podiumul ei- Henry Kissinger și Helmut Schmidt- împreună cu alți patriarhi ai construcției globale internaționale precum – Egon Bahr sau  Valéry Giscard d’Estaing – cei patru acumulând 370 de ani în politica mondială. Conferința a fost marcată de absența cancelarului Angela Merkel dar reprezentarea germană cât și noile linii de angajament consolidat în lume inclusiv angajamentul militar a reprezentat o schimbare fundamentală în politica externă și cea de securitate germană schimabare certificată de personalitățile prezente președintele Joachim Gauck, ministrul de externe Frank-Walter Steinmeier și cel al apărării Ursula von der Leyen. Continue Reading »

Tags: Conferința de Securitate Munchen, Helmut Schmidt, Henry Kissinger, Joachim Gauk

Artica este o nouă zonă de confruntare geopolitică. De curând, Canada a confirmat că se pregăteşte să includă Polul Nord sub propria sa juristicţie, ca răspuns la cursa revendicărilor teritoriale făcute de statele cu interese în această zonă. Acest lucru va poziţiona cu siguranţă Ottawa împotriva Moscovei şi a pretenţiilor sale teritoriale. Concurenţa pentru resursele arctice, pentru teritorii şi pentru dominanța rutelor comerciale duce la creştere militarizării regiunii, iar scenariul cel mai sumbru ar putea căpăta dimensiunea unui conflict în această zonă. Rusia este interesată în protecția rutei navale nordice unde tarficul vaselor martime a crescut dar și a noilor noduri ale infrastructurii de petrol și gaze naturale. Rusia este interesată în protecția rutei navale nordice unde tarficul vaselor martime a crescut dar și a noilor noduri ale infrastructurii de petrol și gaze naturale. Reprezentantul  lui Vladimir Putin pentru regiunea Artică, ambasadorul Anton Vasiliev, declara deunăzi presei canadiene că Moscova se concentrează pe apărarea vastelor regiuni nordice, a graniței de peste 20000 de km, care a devenit vulnerabilă datorită încălzirii climei. Acum-spunea el într-un interviu- odată cu schimbarea climei gheața se retrage și noi trebuie să protejăm granița de traficul ilegal, de terorism, de traficul de narcotice și de trecerile ilegale ale frontierei, toate acestea fiind o consecința a noii situații climaterice. Nu vedem acolo o militarizarea a zonei. Continue Reading »

Tags: Artica, Canada, Novaya Zemlya, Rusia, Suedia