Turcia, Crimeea rusă și Marea Neagră
Sep 10th, 2014 by admin
Oriunde-ntorci privirea, văzduh și apă numai.
Talazuri spumegate și nori vijelioși!
Și viforul cu vuiet cum vâjâie de tare!
De ce stăpân s-asculte nu știe-al mării val.
Ovidiu, Tristele
Cum arată acest capăt de Europă astăzi?
Întâlnire de gradul III la Minsk între Vladimir Putin și Petru Poroșenko! Rezultatul 0-0. În schimb, la Sofia, ministrul de Externe Lavrov bate cu pumnul în masa bulgarilor pentru avansarea proiectului South Stream. Armata ucraineană continuă luptele cu insurgenții cu rezultate modeste. Rada, Parlamentul ucrainean, a fost dizolvată, urmând alegeri generale parlamentare. Și totuși, în toiul conflictului cu Moscova, se votează în Parlamentul de la Kiev o rezoluție cu privire la datoriile neplătite pentru importurile de gaze. Parlamentarii ucraineni au aprobat o lege care vizează crearea unui operator național pentru transportul gazelor, la care investitorii americani şi europeni să poată deţine până la 49%. Rusia ameninţă Moldova şi Georgia cu rezilierea acordurilor comerciale. Reprezentantul președintelui Vladimir Putin în Crimeea, Oleg Belaventev, a declarat, la o întalnire cu tineri ruși în cadrul unui forum, că Transnistria va intra până la urmă în componența Rusiei. Comisarul european pentru Energie, germanul Günther Oettinger, pare să schimbe macazul cu fracturarea: gazele de şist vor acoperi doar o zecime din consumul UE. În opinia sa, dependenţa de importurile de gaz nu poate fi redusă prin fracking, ci doar se poate împiedica creşterea acesteia. Virusul Dragonfly atacă centralele energetice ale ţărilor NATO. Companiile europene şi americane au devenit principalele ţinte ale virusului, de provenienţă est-europeană, care ţinteşte sisteme de control ale infrastructurii electrice, firme majore de electricitate, operatorii conductelor de petrol şi furnizorii industriali de echipamente folosite în energie. SUA, Germania, Rusia sunt prinse în jocul spionajului. După izbucnirea scandalului interceptărilor telefonice în Polonia, care a zguduit guvernul Tusk, Germania pare să fie următoarea ţintă de dezbinare a Occidentului. Chiar dacă mâna Rusiei nu se zărește clar în acest caz, noul scandal care slăbeşte relaţia SUA-Germania este pe placul Moscovei, care nu va ezita să profite de răcirea relaţiilor dintre aliaţi. Un angajat al Serviciului german de informaţii externe (BND) a fost arestat, fiind suspectat de spionaj în favoarea Statelor Unite. Agentul dublu ar fi oferit CIA nu mai puţin de 200 de documente confidenţiale, inclusiv informaţii din comisia parlamentară specială creată după scandalul NSA pentru a ancheta modul în care au cooperat serviciile secrete germane şi americane. Culmea ironiei, spionul ar fi fost prins de serviciul german de informaţii interne (Verfassungsschutz) atunci când a încercat să-şi pună bunele intenții şi la dispoziţia serviciilor ruse, promiţând să le ofere tot documente secrete. Țările din Europa de Est și Centrală fac eforturi deosebite pentru a nu fi încălecate de FSB sau GRU. La granița dintre Federeția Rusă și Europa de Est, exercițiile militare sunt la ordinea zilei, acompaniate de conflictul militar din Ucraina. În Crimeea, revin legile sovietice. Procurorul peninsulei Crimeea, Natalia Pklonskaya, i-a interzis liderului comunităţii de tătari Mejlis din peninsulă, Refat Chubarov, să se mai întoarcă acasă o perioadă de cinci ani din cauza semnelor de extremism pe care acesta le-ar fi arătat în timpul discursului desfăşurat în regiunea Kherson din Ucraina, la o întrunire cu Mustafa Dzhemilev, fostul lider al grupului. Președintele turc în exercițiu, Abdullah Gül, a dezvăluit ca ministrul de Externe, Ahmet Davutoglu, îi va succeda în funcția de prim-ministru deținută de viitorul președinte ales al Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Ankara își flexează mușchii în Marea Neagră. Recent, guvernul de la Ankara a decis să interzică intrarea în cele 27 de porturi majore ale sale a tuturor transporturilor navale internaţionale care trec prin porturile din Crimeea rusă, sancţionând anexarea militară a peninsulei ucrainene. O reacție dură a autorităților de la Ankara, aplicată Rusiei, o politică de nerecunoaștere a anexării, care va avea efecte usturătoare asupra transporturilor ruse. Toate rutele internaţionale ce provin din Crimeea rusă sau au trecut printr-un port din Crimeea nu vor putea trece prin porturile turceşti majore. În schimb, transporturile internaţionale navale a căror acte precizează că au trecut prin porturile din Crimeea ucraineană vor fi acceptate de porturile din Turcia. Decizia Ankarei va face transporturile ruse mult mai dificile în zona Mării Negre, cât şi în alte ape internaţionale importante, precum Golful Persic şi Marea Mediterană. Răspunsul Turciei se datorează, în primul rând, tratamentului aplicat de Moscova tătarilor crimeeni, care se confruntă cu persecuţii asemănătoare celor din epoca sovietică. NATO, la rândul ei, își flexează muşchii în Marea Neagră. Rusia bombăne şi răspunde la fel. În urma exerciţiilor militare navale şi aeriene, desfăşurate de Rusia în Marea Neagră, numărul de nave militare ale Alianţei Nord-Atlantice mobilizate în zonă a ajuns la nouă, cel mai mare din perioada post-sovietică. În luna iulie, crucişătorul american Vella Gulf a fost în portul Burgas, iar fregata franceză Surcouf, care a intrat la 4 iulie în Marea Neagră, a ancorat în portul Batumi din Georgia. Pe lângă cele două nave menţionate mai sus, în Marea Neagră au mai fost mobilizate două nave de recunoaştere franceze, nava militară italiană Dupuy de Lome şi o navă italiană de recunoaştere, Elettra. Alianţa Nord-Atlantică a efectuat, în perioada 4-13 iulie, în apropierea Bulgariei, manevrele militare Breeze 2014, care au inclus navele grupării Standing NATO Mine Counter-Measures Group (SNMCMG2), conduse de nava italiană ITS Aviere, din care au făcut parte nava turcă TCG Akcay, nava britanică HMS Chiddingfold şi nava italiană ITS Rimini. La exerciţiile militare Breeze 2014 au participat şi forţele navale ale SUA, al căror comandament s-a aflat în baza navală militară din Burgas. Concomitent, marina rusă a mobilizat 20 de nave şi ambarcaţiuni, 20 de avioane şi elicoptere, precum şi artilerie de coastă şi puşcaşi marini. De asemenea, Forțele de Aparare Aerospațială din Rusia simulează respingerea unui atac masiv cu rachete, ca parte a unui exercițiu desfășurat pe poligonul de teste Ashuluk, în sudul Rusiei. În exercițiu sunt implicate sisteme de rachete sol-aer, printre care sisteme S-300, S-400 și Pantir-S, grupate în șase regimente. Mobilizarea forţelor navale ale Alianţei, pe de o parte, și ale Federației Ruse, de cealaltă parte, este un joc de nervi la care cele două forțe s-au angajat în Marea Neagră. Navele de război ale statelor non-riverane pot staţiona în Marea Neagră numai 21 de zile, conform Convenţiei de la Montreux, forţând astfel NATO să mobilizeze forţe navale prin rotaţie. Continue Reading »
