Alexandru Grumaz

După colapsul URSS, SUA și UE s-au lovit de o lume ex-sovietică cu nuanțe de gândire marxist-leninistă care trebuia modificată și eventual asimilată în structura europenă. În schimb fosta URSS a fost supusă unui proces de occidentalizare de propria administrație. S-au introdus tradiții și valori occidentale în politică, economie, chiar și în cultură, în condițiile în care societatea ex-sovietică tocmai își revenea după perestroika și terapia de șoc a lui Gorbaciov. Marea majoritate a scenariilor au eșuat, în special cel politic. Administrația Elțîn a mizat mai mult pe bancherii și oamenii de afaceri, cu venituri de cele mai multe ori subterane exprimate în miliarde de dolari, persoane care intrasera în guvern pentru a influența conducerea statului potrivit propriilor interese. După un astfel de scenariu au evoluat și celelalte republici ex-sovietice, cu excepția țărilor baltice. Rusia a pierdut mult din punct de vedere economic, deși Gorbaciov și Elțin au inspirat societății ex-sovietice simțul democrației și libertății, necunoscut pâna atunci. Ambii au ținut cârma politică orientată spre Occident. Acum Rusia lui Putin pretinde o poziție de putere militară și economică în spațiul european dar și în cel asiatic. Continue Reading »

Tags: Moscova URSS, Putin, Rusi

Istoria papei Benedict al XVI-lea este legată de istoria precedentului papă Ioan Paul al II-lea. Prin ochii actualului papa s-au perindat evenimentele din ultimii ani plini de suferințe ai predecesorului lui și luptele pentru supremația papală defășurate în culisele Vaticanului. Papa Benedict al XVI-lea, pe numele său laic Joseph Ratzinger, a fost ales de conclav în 2005, după moartea Papei Ioan Paul al II-lea, devenind cel de-al 265-lea Suveran Pontif. A preluat funcţia la vârsta de 78 de ani, devenind unul dintre cei mai în vârstă suverani pontifi. Timp de 25 de ani Papa a slujit drept lider al Congregației pentru Doctrina Credinței, care sub conducerea sa a consacrat o serie de teologi în lumea întreagă. În prezent, el are aproape 86 de ani. A condus Biserica Catolică într-o perioadă tulbure. Pentru a înțelege bine ce a însemnat pontificatul lui Benedict al XVI-lea trebuie să lămurim câteva dintre elementele tehnice care au definit Biserica Romano-Catolică de-a lungul timpului. Continue Reading »

Tags: Benedict, conclav, Papa, Roma

String of pearls în traducere șiragul de perle este de fapt în limbajul codificat al politicienilor succesiunea de porturi și baze navale pe care China le construiește în bazinul Oceanului Indian. China a construit porturi  în Hambantota, Sri Lanka și Chittagong, în Bangladesh. Ambele state sunt situate în vecinatatea Indiei. Și lucrurile nu s-au oprit aici. Ultimul port construit de Beijing, situat la 600 de km de Karachi și unde cu sprijinul guvernului pakistanez chinezii au preluat administrarea acestuia prin compania de stat  Port Holdings, este Gwadar la granița Pakistanului cu India. Portul, locație strategică pentru transportul de petrol, este situat în apropierea strâmtorii Ormuz și deschide drumul spre un coridor energetic din Golf care, apoi, traversează, printr-un oleoduct, Pakistanul până în vestul Chinei. Portul are o zonă militară utilizată și de către marina militară chineză care are de acum o poartă de intrare în Marea Arabă și în Golful Persic. China pune hotărât piciorul în regiunea Oceanului Indian. Continue Reading »

Tags: China, India, Marea Coco, Myanmar, Rusia

La Munchen s-a desfășurat cea de-a 49-a ediție a Conferinței de Securitate unde politiceni de prim rang, diplomaţi şi lideri de opinie au oferit o avanpremieră a relaţiilor internaţionale din acest an. Prima conferinţă s-a desfăşurat în anul 1962 şi a fost organizată de către editorul german Ewald von Kleist. Iniţial, conferinţa se ocupa doar de probleme legate de apărarea militară, ulterior aria tematică s-a extins, prin abordarea unor subiecte de interes strategic internaţional şi militar global. Este cel mai important eveniment care marchează începutul fiecărui an calendaritic. 2013 a adus în sălile de conferință peste 350 de personalități politice din 50 de state ale lumii.

Continue Reading »

Tags: Conferința de Securitate, Joe Biden, Munchen, SUA

Mali a devenit, în ultimele săptămâni, un nou punct fierbinte pe harta lumii odată cu intervenția militară a Franței în acest stat, intervenție sprijinită pe plan diplomatic de alte state europene și, desigur, de SUA. La 11 ianuarie, Franţa a declanșat o intervenţie militară aeriană şi terestră în Mali, considerând că doar astfel poate stăvili ofensiva islamiştilor din nord, regiune care, după vidul de putere creat în urma puciului din aprilie 2012, a devenit un sanctuar al grupărilor islamiste fundamentaliste. În ciuda mesajelor de susținere, la peste două săptămâni de la inițierea intervenției militare în Mali, Franța rămâne singură în conflict. UE pare că ezită, deși  Germania, Marea Britanie și Italia, dar și Canada și Belgia, au anunțat că sunt gata să sprijine Parisul, nu cu trupe, ci cu ajutoare umanitare și material logistic, iar Statele Unite le vor da francezilor avioane de transport și îi vor ajuta cu informații, prin intermediul rețelei satelitare americane. Suntem în prezenţa unei crize, în afara teritoriului UE, o criză într-o ţară la mai puţin de 6 000 de km de Bruxelles, o criză în care este necesară, a priori pentru majoritatea comunităţii internaţionale, un consens european. Este, de fapt, o criză ce poate afecta profund Europa. Cum? Resurse energetice ce vin din Africa de Nord și operațiuni teroriste ce pot fi declanșate din acea zonă. Întrebarea majoră a acestei intervenții este: pot fi islamiștii din Mali anihilați de Franța, în absența unei implicări militare masive, iar mai exact, fără intervenția NATO? Continue Reading »

Tags: Franta, Mali