Alexandru Grumaz

Lumea devine din ce în ce mai complicată, iar sistemul relaţiilor internaţionale se reconfigurează. Criza globală devine catalizatorul şi pretextul. Actuala criză economico-financiară afectează arhitectura geopolitică a lumii. Puncte de pe agenda politică internaţională se vor renegocia. Unul dintre ele este în mod sigur relaţia Europei cu Rusia. Continue Reading »

Romania şi Statele Unite ale Americii au stabilit relaţii diplomatice la 14 iunie 1880, la nivel de agenţie diplomatică. La 18 noiembrie 1880, la Washington, în  faţa preşedintelui S.U.A. Rutherford B. Hayes, a fost notificată dobandirea şi  recunoaşterea internaţională a independenţei României de către trimisul special al principelui Carol, colonelul Sergiu Voinescu. Aceasta a fost, în fapt, prima misiune diplomatică a unui roman în S.U.A., iar colonelul Voinescu a fost primul diplomat român primit oficial la Casa Albă. Ca urmare a obţinerii independenţei totale a României secretarul de stat al SUA, W. M. Evarts, a ridicat nivelul de reprezentare a Americii la Bucureşti la rangul de legaţie, numind o personalitatea a vremii, pe Eugene Schuyler, în  calitate de agent diplomatic şi consul general la 14 iunie 1880. Acesta şi-a stabilit reşedinţa la Casa Capsa, venind în  Romania în vara anului 1880. A fost unul dintre primii americani deţinători ai titlului de doctor în filosofie, i-a cunoscut personal pe Tolstoi şi pe Turgheniev, pe care de altfel i-a şi tradus în limba engleză. Schuyler cunostea limba romana, el publicând mai multe texte despre literatura română în prestigioasa revista americana „The Nation”. A fost ales membru al Academiei Romane de Ştiinţe. Schuyler şi-a încheiat cu brio misiunea în septembrie 1884. Continue Reading »

               În perioada 26-27 iunie 2010, va avea loc la Toronto (regiunea Ontario, Canada) reuniunea la varf a G20. Şefi de stat şi de guvern din 19 ţări şi Uniunea Europeană  se reunesc pentru a stabili agenda reformei sistemului financiar bancar internaţional şi viitoarele strategii de relansare economica şi de depăşire a crizei capitalismului global. Membrii G20 sunt: Africa de Sud, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sus, Franta, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Turcia, Marea Britanie, SUA, Uniunea Europeana. Grupul s-a infiintat în 1999, alăturând pe de-o parte ţările cu economiile cele mai puternice cât şi un grup de ţări cu economii emergente de fapt economii considerate a fi cele mai dinamice. G20 reprezintă cadru institutional în care reprezentanţii ţărilor dezvoltate cât şi a celor emergente pot schimba puncte de vedere asupra reglementarii economiei mondiale în vederea armonizării funcţionării ei. De remarcat că ţările membre ale G20 reprezintă circa 90% din PIB-ul mondial, 80% din comertul mondial (inclusiv schimburile intracomunitare din Uniunea Europeana) şi 2/3 din populatia mondiala. Continue Reading »

V-aţi întrebat unde se termină şi unde începe Europa? Ce valoare strategică are râul Nistru? Dar ce a însemnat estul pentru continentul europen? De la invaziile triburilor barbare şi până în zilele noastre teritorile de la est de Nistru, stepa ucrainiană, a fost frontiera disputată de Rusia, Austria şi Imperiul Otoman. Cele două Războie Mondiale au modificat pe rând administraţia teritoriilor şi au supus locuitorii acestor unor drame demne de scrierile lui Kafka. A urmat Războiul Rece, la al cărui final, câştigătorii s-au situat de partea vestică a noii graniţe Shengen ceilalţi rămânând în Estul pactului Ribentrop-Molotov. Noua situaţie respectă graniţa desemnată cândva, în istorie, între cetăţile genoveze de la Marea Neagră şi zona transcarpatică. Situată în această zonă Ucraina, a doua ţară ca mărime din Europa, ocupă o poziţie strategică în raport cu Europa Centrala, valoarea acestei poziţionări fiind dată de repere politice, militare, economice şi geografice. Frâmîntările generate de crizele interne, prost genstionate, de cele mai multe ori cu sprijinul Moscovei, au distrus posibilitatea soluţionării problemelor regiunii de către administraţia de la Kiev. Strategia zonală „Ucraina-prima abordare” derulată de SUA şi UE, ce ducea la captarea acesteia în zona euro-atlantică, făcea ca Rusia să fie blocată ca putere imperială spre Vest. Astfel bătălia pentru Moldova şi Belarus devenea, automat, câştigată. Strategia vestică s-a dovedit însă insuficientă. Indiferent de înţelegerile dintre marii actori mondiali, atitudinea elitelor politice şi mai ales a cetăţenilor ucrainieni a făcut şi va face diferenţa. Continue Reading »

Plasată într-o regiune de mare importanţă strategică, aproape de Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Caucaz şi Africa de Nord, Turcia este o ţară de importanţă strategică, poartă de intrare în Orient. Secole de-a rândul Imperiul Otoman a stăpânit un teritoriu vast şi a fost extrem de puterinc, având ca apogeu secolele XIV şi XVI. Odată cu independenţa Greciei declarată în 1821, urmată de retragerea trupelor otomane din Balcani la mijlocul secolului XIX-lea, centrul de gravitaţie al fostului Imperiului Otoman s-a mutat în mod inexorabil către est. În 2009, recunoscând importanţa ţării, preşedinte american Barack Obama a decis să facă prima vizită oficială în străinătate la Ankara.   Continue Reading »