Alexandru Grumaz

În condiţiile stabilirii unei noi ordini economice mondiale, prin intrarea Chinei în eşalonul întâi, alături de SUA şi Japonia, se consolidează noi alianţe, cu implicaţii la nivel global. A doua reuniune Trilaterală de la Beijing, a celor trei coloşi ai Asiei, Coreea de Sud, China şi Japonia, se înscrie în acest context. Desfăşurată în afara dialogului ASEAN+3, întâlnirea s-a concentrat pe cooperarea economică între cele trei state, dar a abordat şi probleme a căror importanţă depăşeşte limitele regiunii. Agenda a cuprins teme precum programul nuclear al Coreei de Nord, schimbările de mediu şi disputele teritoriale regionale, în mod particular disensiunile dintre Tokyo şi Beijing, în Marea Chinei de Est, unde s-au descoperit importante zăcăminte de gaze naturale şi petrol. Summitul celor trei, a căror PIB reprezintă 75% din cel al ţărilor asiatice şi 17% din cel mondial, a demonstrat cât de greu este să faci paşi pe linia armonizării propriilor poziţiilor şi cât de divergente pot fi relaţiile bilaterale, prin prisma interesului naţional. Continue Reading »

În secolul al XIX -lea, când Imperiul Otoman a început să se destrame, elitele conducătoare de la Istanbul au declanşat un proces de reformare a societăţii, prin impunerea de metode şi programe occidentale. Acestea nu au putut salva  „marele muribund”. Ulterior, Kemal Ataturk i-a convins pe turci să accepte ideea că ţara lor trebuie să aparţină civilizaţiei contemporane, iar simbioza între identitatea lor islamică şi necesitatea modernizării este obligatorie. Reformele sociale radicale impuse, abolirea treptată a instituţiilor islamice şi consolidarea laicităţii statului, au făcut din Turcia un partener credibil pentru europeni. Continue Reading »

Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton – în vizită la Moscova, vicepreşedintele chinez Xi Jinping – primit ca distins oaspete la Berlin, primul ministru rus Putin – invitat la Beijing. Iată dinamica relaţiilor bilaterale între marile puteri, accentuată acum, după clarificarea, de către G20, a soluţiilor de reducere a consecinţelor crizei economico-financiare şi de depăşire a acesteia. Noua ordine mondială îşi croieşte drum ferm către societăţile noastre, lumea devenind pe nebănuite multipolară, cu ţările emergente contributoare la instaurarea ei (grupul BRIC)[i]. Esenţială a fost renunţarea, în ultimele luni, la conceptul Bush vizând scutul antirachetă din Europa şi introducerea Rusiei în ecuaţia arhitecturală de securitate, fapt ce a deschis calea pentru realizarea unui nou tratat asupra controlului armelor nucleare, care va înlocui vechiul acord START-1, încheiat în 1991, şi care va expira pe 5 decembrie 2009. Continue Reading »

*Într-adevăr, aveţi (re)surse, nu glumă domnule Roncea !

          Ori de câte ori mă va nemulţumi felul cum  sunt reflectate, în presă, acţiunile mele, voi atrage atenţia asupra acestui fapt şi voi sancţiona orice formă de tratament incorect,  indiferent cine este autorul (sau autorii…).

          Am lăsat până acum lucrurile să fie relatate pe „surse”. Acum demantelez minciuna şi ipocrizia. Sper că nu v-aţi luat informaţiile numai din presă, domnule Roncea, precum un spion englez din Al II-lea  Război Mondial, care avea acest talentul de a obţine informaţii valoroase, exclusiv prin prelucrarea celor din media. Continue Reading »

Comunitatea europeană priveşte cu un ochi spre Washington D.C. – aşteptând posibilele concesii făcute Kremlinului de către administraţia Obama, pentru a asigura cooperarea Rusiei în dosarele strategice globale – şi cu celălalt spre Bruxelles – unde creşte presiunea vizând reforma instituţională impusă de adoptarea Tratatului de la Lisabona. Europa de azi îşi caută propria identitate într-o perioadă de transformări dure şi uluitoare. Relaţia transatlantică a  permis crearea unei uniuni a ţărilor vestice, după cel de-al doilea Război Mondial. Evenimentele din anul `89, când statele din “lagărul socialist” s-au descătuşat de povara comunismului, au adus în prim-plan dialogul  naţiunilor eliberate – de tutela sovietică -, cu SUA.  Continue Reading »