Alexandru Grumaz

Preşedintele SUA, Barack Obama, a ţinut, ieri, un discurs la Asociaţia veteranilor de război din Arizona, în cadrul căreia a avertizat că armata americană va obţine greu o victorie în Afganistan, dar este cert ca se va retrage complet din Irak în 2011. Strategia face parte din promisiunile campaniei electorale prezidenţiale. Obama le-a explicat veteranilor că războiul din Afganistan se va prelungi, deoarece o victorie în faţa talibanilor nu poate fi uşor de obţinut, adăugând că victoria trupelor americane în conflictul afgan este importantă pentru a se evita, pe viitor, atacuri cum a fost cel de la 11 Septembrie 2001. “Insurecţia din Afganistan nu a început peste noapte. Nu o vom putea reprima peste noapte. Victoria nu va fi rapidă. Nu va fi uşoară“, a spus preşedintele SUA.

Poza: Presedintele SUA Barack Obama saluta pe fosta secretara a Generalului Dwight D. Eisenhower, Helen Kogel Denton, in timpul celei de-a 110 Conventie a Veteranilor de Razboi din Phoenix.

 Misiunea NATO în Afaganistan este piatra unghiulară de încercare dar şi începutul unei noi ere în existenţa Alianţei, de succesul căreia depind credibilitatatea şi coeziunea acesteia precum şi strategia ulterioară. Administraţia Obama  acordă o importanţă crucială acesteia. Importanţa provine din mandatul dat de ONU pe baza căruia Secretarul General al NATO Andreas Fogh Rasmunsen amintea „să ajutăm Afganistanul să nu devină Grand Station a terorismului internaţional”(n.a.-Gară Centrală cu referire la celebra gară din New York construită în 1831 şi care lega acest oraş cu satele federale).

 Obiectivul imediat sunt alegerile parlamentare din această lună care se desfăşoară sub coordonarea logistică a trupelor Alianţei şi cu participarea observatorilor UE şi OSCE. De asemenea Alianţa va asigura sprijin forţelor de poliţie şi a celor militare afagane în asigurarea securităţii desfăşurărilor alegerilor. Pe termen lung Alianţa doreşte transferul puterii care afgani, provincie cu provincie, şi care la rândul lor să-şi asigure securitatea propriei ţării. Sprijinul va fi acordat atît timp cât afgani vor reuşi să-şi construiască propriile instituţii cu sprijin din cele două părţi ale Atlanticului dar şi cu cel al instituţiilor internaţionale.  

La 20 august va avea loc cel de-al doilea scrutin prezidenţial din istoria Afganistanului, care se va desfăşura concomitent cu alegerile provinciale. Alegerile sunt considerate cruciale de comunitatea internaţională deşi ameninţările talibanilor la adresa lor sunt într-un creşcendo. Afganii îşi vor alege pe lângă preşedinte şi reprezentanţii în cele 34 de consilii provinciale din ţară (unul pe provincie). Conform datelor Comisiei electorale independente, campania electorală se desfăşoară în perioada 16 iunie-17 august, zilele de 18 şi 19 august fiind „zile de reflexie” pentru afgani. Costurile campaniei se vor ridica la suma de 223 milioane USD  finanţaţi în întregime de ţările implicate în conflictul afgan. Scrutinul va avea loc la 20 august  fiind organizate aproximativ 7.000 de secţii de vot repartizate în întreaga ţară, cu urne rezervate special pentru bărbaţi şi special pentru femei.

Din datele tehnice deţinute în prezent ştim că urnele vor fi deschise  între orele 07.00-16.00 (05.30-14.30, ora României) iar alegătorii vor avea la dispoziţie două buletine de vot, dintre care unul verde care conţine 41 de candidaţi la alegerile prezidenţiale (între care şi două femei) şi un al doilea buletin, de culoare maro,  destinat alegerilor pentru consiliile provinciale . Cetăţenii trebuie să prezinte cărţile de alegător, care vor fi perforate, şi să-şi înmoaie degetul într-o cerneală indelebilă, pentru a evita voturile multiple. Pentru a fi ales, un candidat trebuie să adune majoritatea absolută sau minim 50 la sută plus un vot, la scrutinul din 20 august. Dacă nici un candidat nu obţine acest rezultat, un al doilea tur va fi organizat după şase săptămâni, pentru a-i departaja pe cei doi candidaţi care au strâns cele mai multe sufragii.  Pe listele întocmite şi validate se găsesc 3.196 de candidaţi, între care 328 de femei. La dispoziţia lor se găsesc 420 de mandate de consilieri provinciali. Cel puţin un sfert din mandate sunt rezervate femeilor. Pe listele electorale sunt înregistraţi aproximativ 17 milioane de persoane. Numărul observatorilor fiind de  aproximativ 116.000 cărora li se vor alătura cei 120 de observatori ai Uniunii Europene. Observatorii sunt reprezentanţii candidaţilor, independenţi afgani şi străini, precum şi jurnalişti sau membri ai Fundaţiei afgane pentru alegeri libere (7600 observatori).Rezultatele finale vor fi anunţate după 17 septembrie iar cele preliminare vor fi cunoscute în perioada 3-16 septembrie.

Campania electorală a fost punctată de o înăsprire a luptelor dintre trupele NATO şi talibani care a dus la o creştere a numărului de victime în rândul celor din urmă. Talibanii ameninţă cu atacarea birourilor de vot la alegerile din 20 august, a anunţat purtătorul lor de cuvânt, Yousuf Ahmadi. Ameninţarea a fost  înscrisă pe afişele lipite sau distribuite în satele din sudul ţării. Conform declaraţiilor diverşilor comandanţi talibani din sudul ţării  „Acest mesaj urmăreşte să informeze locuitorii să nu participe la alegeri, pentru a nu deveni victime ale operaţiunilor noastre, deoarece vom utiliza tactici noi”. Yousuf Ahamdi a declarat pentru AFP „Utilizăm tactici noi care vizează centrele de vot. Oricine va fi rănit în interiorul sau în apropierea centrelor de vot va fi responsabil, deoarece a fost informat în prealabil“,

Doi candidaţi sunt pricipalii favoriţi la câştigarea scrutinului de la Kabul, actualul preşedinte Hamid Karzai cotat cu 40-45% din voturile acordate în primul tur şi Abdullah Abdullah cotat cu 20-30%. Al treilea candidat este Ramazan Bashadorst un populist cu o campanie anti-corupţie şi care are alegătorii grupaţi în centrul ţării contând pe 10% din sufragii. Ultimul în ordinea celor mai importanţi este Ashraf Ghani cotat cu 6%.

Mişcările lui Hamid Karzai                                          

Hamid Karzai încercă un joc al reunirii triburilor etnice tadjici, uzbecii şi hazari în lupta sa pentru a obţine majoritatea necesară alegerii sale din primul tur. El şi-a justificat astfel politica de alianţele controversate cu liderii rebeli, în prima sa dezbatere televizată, prin apărarea interesului naţional şi a păcii. “Am apărat interesul naţional, unitatea. Am făcut acest lucru (…) pentru a proteja Afganistanul şi a pune capăt războiului. Voi face acelaşi lucru până când voi reuşi să aduc pacea totală în ţară”- a declarat Karzai în cursul acestei dezbateri. Confruntarea a durat timp de o oră şi jumătate cu doi dintre principalii săi rivali, foştii săi miniştri Ashraf Ghani şi Ramazan Bashardost. În acest timp ce doi adversari ai săi nu au omis să-i aminească relaţiile pe care Karzai le are cu rebeli, fratele preşedintelui fiind acuzat de trafic de droguri. Karzai şi-a prezentat realizările preşedinţiei  incluzând şi creşterea economică a ţării şi reiterând dorinţa unei schimbări a strategiei internaţionale, pentru a evita victimele civile în lupte. Bashardost a ripostat precizănd  că această creştere economică revendicată de Karzai este alimentată în principal de droguri iar poziţia sa faţă de comunitatea internaţională a fost ambiguă de cele mai multe ori. Abdullah Abdullah, fostul ministru de externe şi principalul contracandidat, nu a fost prezent la dezbaterea de duminică, motivul nefiind precizat.

Karzai, însărcinat în 2001 de Occident să aducă ţara sa pe calea democraţiei, apoi ales în 2004, este criticat pentru că a semnat alianţe cu lideri militari rebeli, acuzaţi de crime în perioada 1992-2001, sau chiar în prezent, pentru a-şi asigura votul comunităţilor lor la alegerile prezidenţiale de joi.

Conform Mediafax cei doi contracandidaţi au precizat cu prilejul dezbaterii televizate:

“Eu nu am semnat nici un acord cu nici un singur lider rebel, nu am oferit nici un minister, nici un post de guvernator sau parte din Afganistan vreunuia dintre ei”- a menţionat fostul ministru de Finanţe Ashraf Ghani iar fostul ministru al Planului Ramazan Bashardost a spus- “Liderii rebeli au în prezent rolul principal în campania (lui Karzai, n.red.), unul dintre ei este chiar vicepreşedintele acesteia (n.a. liderul militar tadjik Mohammad Qasim Fahim, fost ministru apărării, educat în Uniunea Sovietică), şi acest lucru nu poate fi acceptat de poporul Afganistanului“

Liderul de origine uzbecă, generalul Abdul Rashid Dostum s-a întors din exilul său din Turcia în ţară după ce a primit permisiunea guvernului Karzai. Dostum a câştigat 10 % din voturi în campania din 2004 şi joacă cartea lui Karzai în acest moment. Generalul Dotsun are o carieră aventuroasă fiind considerat un pro-sovietic, suspectat de atrocităţi împotriva talibanilor, fiind la ora actuală neagreat de Washington dar beneficiind mereu de schimbările politice din Afganistan. A părăsit în 1992 guvernul comunist şi s-a alăturat mujahedinilor ca apoi în 1998 să fugă în Turcia datorită guvernului condus de talibani. În 2001 s-a alăturat Alianţei Nordului la solicitarea liderului de atunci Shah Masood. În continuare după alungarea talibanilor din conducerea Afganistanului de către trupele americane el s-a alăturat acestora pentru a elibera nordul Afganistanului de rămăşiţele talibanilor. Dotsun are legături importante în Turcia cu serviciile de informaţii care-l sprijină în participarea sa la alegeri dar şi la ocuparea unei poziţii guvernamentale. Generalul este uzbec acesta fiind un grup etnic de origine turcă şi care la ora alegerilor poate înclina balanţa în favoarea lui Karzai.Alături de acesta se situează Marshal Mohammad Qasim Fahim şi Khalil Karimi ce pot aduce voturile hazerilor aproximativ 9%.Karzai mai are nevoie de 6% pentru a evita un tur doi al alegerilor.

Mişcările lui Abdullah Abdullah

Acesta a susţinut o capanie matură, decentă şi foarte eficientă, care a impresionat mediul diplomatic din Kabul.A apărut în 20 de mitinguri importante cu un mesaj simplu şi clar pentru populaţie.În oraşul Gardez a spus că nu este normal ca după 8 ani de preşedenţie a lui Karzai să nu existe serviciile elmentare asigurate către populaţie, drumuri, alimentare cu energie sau universităţi. A spus: „Suntem după 8 ani în acest proces iar numărul trupelor internaţionale în Afganistan este în creştere. Acesta este un semn al ineficienţii guvernului” A militat de asemenea pentru înscrierea etnicilor pashtuni, şi nunumai, în forţele armate şi în poliţie pentru asigurarea securităţii naţionale a Afganistanului. A treia promisiune a fost schimbarea constituţiei pentru a introduce sistemul parlamentar cu prim ministru şi preşedinte în efortul de a echilibra divizarea etnică a ţării. Abdullah Abdullah este un paştun după tată şi tajik după mamă.

Situaţia etnică actuală

 Populaţia pashtună, care reprezintă între 35-42% din populaţia de 33 milioane de afganii, este într-o stare de confuzie. Unul din principalele motive este datorat poziţiilor deţinute de etnicii tadjici în guvern, ceea ce face ca pasthunii să fie margializaţi ei ajungând astfel să-i ajute pe tradiţionalii lor adversari, talibanii. Tadjici sunt între 24-30% din populaţia afgană dar deţin poziţiile cheie în administraţie serviciile de informaţii şi armată.Odată cu alungarea talibanilor de către forţele americane, cu sprijinul important al miliţiilor tadjice din Valea Panjshir, grupate în Alianţa Nordului, acestia s-au instalat la putere avându-l pe Mohammad Fahim ca ministru al apărării (ulterior înlocuit de pashtunul Abdul Rahim Wardak). De fapt Karzai a primit porecla de „Panjshir-zai” datorită apropierii lui de tadjicii din Valea Panjshir. Talibanii au folosit în campania prezidenţială actuală atacuri la adresa lui Karzai caracterizând-ul ca „răul cauzat de guvernanţii tadjici poporului afgan” alimentând astfel şi mai mult confuzia etnicilor pashtuni. Deşi Karzai a încercat să îmbunătăţească situaţia prin numirea de pashtuni în guvern, poziţiile chei au rămas la tadjici. Astfel Bismillah Khan deţine poziţia de şef al statului major iar acesta la rândul lui a păstrat în poziţii de comandanţi de corpuri militare tadjici, inclusiv şeful informaţiilor militare afgane, inspectorul general şi directorul care se ocupă operaţiunile de combatere a traficului de droguri. Amrullah Saleh –veteran al Alianţei Nordului- este şeful Directoratului Securităţii Naţionale cel care monitorizează serviciile de informaţii militare şi civile. La toate acestea se adaugă controlul sistemului judiciar din guvern de către tadjici. Crearea unei armate naţionale cu un echilibru etnic este destul de dificilă iar aşa cu un studiu al RAND „ există un surplus de etnici tajici în cadrul ofiţerilor şi subofiţerilor afgani” . 70% din comandanţii afgani de batalioane sunt tadjici iar datorită faptului că talibanii ameninţă familiile pashtune acesteia refuză înrolarea în armată. Astfel trupele trimise în zonele pashtune nu vorbesc limba iar comunicare este anevoioasă uneori imposibilă. Prezenţa etnică neechilibrată duce în final la debusolarea pashtunilor şi la lipsirea Afganistanului de sprijinul celui mai important grup etnic.

Afganistanul a fost condus din1747 -1973 de regi pashtuni. Limitat iniţial la centrul ţării regatul a încorporat ariile ocupate de tadjici hazari şi uzbeci. Naţionalişti pashtuni nu-şi explică cum talibanii îi copleşesc decît prin faptul că au fonduri din traficul de droguri, sprijin prin corupţia liderilor locali şi poate „mâna lungă a serviciilor de informaţii pakistaneze” conduse de copii foştilor luptători din Afganistan împotriva sovieticilor. Să ne amintim că fostul rege Zahir Shah, pashtun a condus Afganistanul, ca interimar din 2002 în 2004, cu Karzai ca premier după care a fost răsturnat de acesta la alegerile din 2004.

După părerea mea acum este momentul lui Abdullah Abdullah dar mai are drum lung ca să câştige şi are nevoie şi de un pic de noroc. Karzai poate fi invins în turul doi dacă acesta va avea loc şi dacă talibanii nu vor face imposibile alegerile în zonele în care Abdullah are cele mai mari şanse să câştige. Este o luptă etnică pentru putere cu alegeri de al căror rezultat depinde viitoarea reconstrucţie a Afganistanului. Cert este că administraţia Obama a luat foarte în serios o schimbare în strategia abordării războiului în Afganistan. Astfel lupta împotriva traficanţilor de droguri cu conexiuni în insurgenţa talibană a devenit o prioritate (o listă de 50 de afgani care sunt capabili să negocieze de-a lungul liniei ce desparte insurgenţii-talibanii-triburile-etnicii). Traficul asigură fonduri talibanilor (70 milioane de USD anual) şi totodată coruperea guvernului.

Afganistanul se află la cotitură. Urnele vor decide direcţia.