Alexandru Grumaz

Schimbarea prin mijloace revoluționare a guvernelor totalitare din țările respective și mult haos. Libia nu este guvernabilă (are un președinte interimar și un premier care deține toată puterea executivă) iar Egiptul este condus după un an de la preluarea puterii de Frăția Musulmană din nou de militari. La doi ani de la revoluția care l-a inlaturat de la putere pe Muammar Gaddafi, guvernul fragil al Libiei luptă cu milițiile tribale și cu militanții islamiști care controlează unele părți ale țării. Prim-ministrul libian, Ali Zeidan a fost răpit de către un grup armat și dus spre o destinație necunoscută fiind eliberat câteva ore mai târziu. Autorii operatiunii au fost forțele rebele autointitulate Camera revolutionarilor din Libia. Ali Zeidan a fost luat cu forța de oameni inarmati din hotelul Corinthia din capitala Tripoli. Premierul Seidan este primul șef de guvern al Libiei după alegerile libere de anul trecut. Cariera sa de oponent al lui Ghaddafi este una lungă. Seidan a trăit în perioada dictaturii în exil, la Geneva, și, pentru perioade mai scurte, în Germania și Irak. Ce acuză răpitorii?

Continue Reading »

Tags: Egipt, Libia, Siria

Încet, dar sigur, în urma Primăverii Arabe rămâne haosul! Pe rând Tunisia Libia sau Egiptul se răscolesc în vâltoarea revoltelor stradale. Apariţia vidului de putere, după înlăturarea dictatorilor, a  dus la preluarea conducerii de diferite grupări paramilitare, întărite de accesul la depozitele de armament abandonate de vechile regimuri, dar şi de proliferarea grupărilor radicale care se revendică de la mişcările teroriste clasice ce au transformat într-un câmp de bătălie toată regiunea subsahariană de la strâmtoarea Bab el Mandeb la Sahara Occidentală. Începute ca o luptă împotriva dictaturii și a totalitarismului revoluțiile arabe au fost confiscate de islamiști fundamentaliști iar zona Orientului Mijlociu dar și Nordul Africii s-au transformat în zone de inastabilitate acută. Primăvara Arabă a însemnat resuscitarea forţelor islamiste de toate culorile care au degenerat în forme paramilitare şi teroriste de acţiune şi a readus în spaţiul politic toate formele de islam tip Frăţia musulmană sau variante mai radicale, salafiste. Imposibilitatea integrării acestora în viața politică și economică a dus la lovituri de stat precum cea din Egipt unde coloana vertebrală a societății armata a rămas singura forță capabilă să reinstaureze ordinea. Efectul integrării formațiunilor islamiste a fost dezastros. Accesul în spaţiul politic şi asumarea guvernării a produs demitizarea unei perspective islamiste care ar rezolva automat problemele statelor respective. Și totuși Primăvara Arabă a început un proces democratic în forma sa incipientă a cărui durată va fi una lungă și cu obiective mai puțin ambițioase la nivelul democraţiilor elective. Cât de util va fi procesul rămâne de văzut.

Continue Reading »

Tags: Damasc, Kerry, Lavrov, Siria

Se ştie, la Washington D.C., că preşedintele Barack Obama are o şansă bună să obţină sprijinul Senatului, unde democraţii au cuvântul decisiv, dar Camera Reprezentanţilor, controlată de republicani, teoretic va proceda ca şi până acum, blocând iniţiativa prezidenţială. Cum comentaţi acest tablou al raportului de forţe existent pe Capitol Hill?

Situația din Siria este intolerabilă. Dimensiunea umanitară a acesteia este impresionantă cu peste 2 milioane de refugiați cu sute de copii uciși de utilizarea gazului sarin, gaz interzis în 1991 de ONU și catalogat atunci ca armă de ucidere în masă. Ceea ce președintele Obama a anuțat ca iminent, un atac cu rachete Tomahawk, la adresa regimului Assad a fost un avertismentul stric necesar ca Damascul să renuțe cât nu este prea târziu la acestă formă de manifestare în războiul civil în care este implicat. Deocamdată dimensiunea militară a trecut pe planul doi cedând locul dimensiunii parlamentare și acest lucru datorită faptului că pe agenda publică europeană sau americană pe primul loc se află criza economică și șomajul accentuat, dar și alegerile din Germania țara care conduce la ora actuală UE. Este prima dată de la al II-lea Război Mondial când economicul stabilește prioritățiile pe agendele cancelariilor occidentale și nu evenimentele internaționale. Amânarea atacului va permite președintelui Obama să participe la reuniunea G20 de la Sankt Petersburg, fără ca știrile despre operațiunii militare să domine media globală. Rusia continuă să-l susțină pe Assad și a avertizat împotriva unui atac american. Urmează decizia Congresul american odată cu începerea lucrărilor de toamnă pe 9 septembrie la solicitarea președintelui american de a autoriza un atac militar asupra Siriei. Președintele a cerut Congresului să renuțe la ​ diferențele politice din trecut, între republicani și democrați, și să dezbată fără părtinire o acțiune de pedepsire împotriva regimului președintelui Bashar al-Assad, pentru utilizarea de arme chimice în războiul civil sirian. Drumul spre o rezoluție pozitivă nu este ușor. Richard Haas președintele Council on Foreign Relations și fost diplomat declara: Consiliul de Securitate nu poate fi garantul a ceea ce este legal și a ceea ce este legitim.Aceasta ar însemna să se permită unei țări ca Rusia să aibă controlul asupra legilor internaționale și, în sens mai larg,asupra relațiilor internaționale. Mike Turner, președintele subcomisiei pentru acțiunile aeriene și ale trupelor de uscat din Comisia Camerei Reprezentanților pentru Categoriile de Forțe Armate a declarat că va bloca finanțare unei viitoare acțiuni militare atât timp cât administrația de la Casa Albă nu va renunța la reducerile fondurilor bugetare din domeniul militar. Republicanii John McCain și Lindsey Graham au declarat că nu vor sprijini atacul pentru că nu este unul consistent care să-l îndepărteze pe Assad de la putere. Eu cred că decizia lui Obama de a se adresa Congresului a fost influențată, în primul rând, de decizia Camerei Comunelor care a votat împotriva participării Marii Britanii la acțiunile militare fără mandat ONU. Vorbind pentru CNN republicanul Mike Rogers, președintele Comitetului pentru Informații din Camera Reprezentanților a declarat că Congresul va sprijini solicitarea președintelui Obama, în interesul național al SUA demonstrând că americanii nu tolerează folosirea armelor de nimicire în masă. Senatorul Paul Rand a declarat că șansele ca o rezoluție pozitivă să treacă în Camera Reprezentanților sunt de 50-50%. Aș vrea să amintesc aici și disensiunile existente și în sânul Ligii Arabe unde Egiptul se opune dorinței Arabiei Saudite de a da o lovitură decisivă regimului de la Damasc. Am să închei răspunsul cu o întrebare retorică a președintelui Obama: “what message will we send if a dictator can gas hundreds of children to death in plain sight and pay no price?”( ce mesaj vom transmite dacă sute de copii pot fi omorâși în plină zi și nimeni nu plătește pentru acest fapt?) Continue Reading »

Tags: Assad, Damasc, Deraa, gaze toxice, Siria

În cancelariile europene bate vântul tradiționalei vacanțe de vară. Furtuna finaciară din Portugalia a trecut, fiind nevoie de 7 zile și de demisia ministrului portughez de finanțe pentru a controla și calma piețele financiare. Pe un front mai extins, intrarea Croaţiei în UE, decizia de a începe negocierile de aderare cu Serbia, pregătirea Moldovei pentru semnarea Acordului de Asociere la Uniune şi aprobarea cererii Letoniei de a se alătura zonei euro au arătat atracţia continuă faţă de unitatea europeană. Grecia ca și Portugalia supravieţuieşte datorită ajutorului internaţional, creditorii găsind căi să trimită fonduri de urgenţă atât la Atena cât și la Lisabona în schimbul reformelor, unele încă incomplete. Europa ar trebui să iasă din recesiune în a doua jumătate a acestui an. Semnalele sunt încurajatoare, în schimb ele nu furnizează o dovadă reală a atenuării crizei. De fapt,  pur şi simplu, se intră într-o fază diferită a crizei. În aceste condiții următoarele 12 luni vor aduce provocări politice, sociale şi pe pieţele financiare care vor testa încă o dată abilităţile Europei de a administra noua situație. Creditările vor fi diferite între nordul și sudul Europei. Continue Reading »

Tags: Europa

Finalul secolului anterior cu a sa perioadă marcată de Razboiului Rece ne-a  obligat sa dezvoltăm o noua terminologie politico-militară pentru a defini conflictele de tip nou: înghețate sau asimetrice. Pentru analişti era limpede că se intra într-o nouă epocă, iar instrumentarul consacrat după cel de-al II-lea Razboi Mondial nu mai era valabil şi nu mai acoperea/măsura realitatea. Dintre pericolele actuale cu mare risc la adresa securităţii şi stabilităţii globale/regionale pe primele locuri s-au situat „conflictele îngheţate”. Cum le definim? Continue Reading »

Tags: Caucazul, conflicte înghețate, Moldova, Războiul Rece, Rusia, Transnistria