La jumătatea lunii ianuarie Vietnamul a lansat la apă prima navă de război construită în propriile șantiere navale. Este o versiune a corvetei rusești Tarant echipată cu rachete anti-navă și sisteme de artilerie moderne. Nava nu impresionează prin utilizarea ultimelor standarde în domeniu, dar denotă eforturile Vietnamului de a intra în rândul puterilor navale regionale din zona Oceanului Pacific/Marea Chinei de Sud. Vietnamul se pregătește pentru a deveni o contrapondere la forța navală chineză.
Terenurile petrolifere și cele de gaze naturale situate în zona arhipelagului ce înconjoară insula Parcel sau insula Spartly, în Marea Chinei de Sud, sunt în dispută între țările riverane China, Vietnam, Cambodgia, Filipine, Indonezia, Singapore și Malaezia.
De unde această apetență a vietnamezilor pentru crearea unei flote militare competitive?
Economia Vietnamului a crescut simțitor în ultimi ani. Investitorii străini au invadat peninsula venind din China, în principal, unde prețul forței de muncă a crescut simțitor,sau din Europa și America de Nord. Apoi o serie de terenuri petrolifere aparținând Vietnamului, din largul oceanului, sunt aproape de terminarea rezervelor (ex:câmpul petrolifer de la Bach Ho se estimează că va fi închis în 2020).
Goldman Sachs estima, în urma cu cațiva ani, că Vietnamul va deveni a 17-a cea mai mare economie a lumii, în 2025, cu un PIB de 436 miliarde de dolari. Pricewaterhouse&Coopers estimează că până în 2050, economia vietnameză ar urma să ajungă la 70% din cea a Marii Britanii.
Deocamdată, potrivit clasamentului realizat de Fitch, pe prima poziție între țările cele mai expuse la criza datoriilor din zona euro se afla Vietnamul, din cauza nivelului ridicat al comerțului dintre țara asiatică și comunitatea europeană.
În aceste condiții economice nefaste Vietnamul are nevoie de resurse. Disputele cu China, referitoare la terenurile petrolifere, sunt în toi. O soluție la masa negocierilor este greu de atins în cazul a șapte țări care au solicitări identice. America este prezentă în zonă ca o garanție a păcii și stabilității. Relațiile Washingtonului cu Thailanda și Vietnamul se îmbunătățesc în continuu.
China are forța necesară să țină sub control aceste dispute. La flota militară pe care Beijingul o are s-a adăugat portavionul de tip Varian, cumpărat de la Ucraina, refăcut în șantierele navale ale portului Dalian și care acum se află în probe în largul coastelor chineze.
În timp ce media s-a concetrat asupra creșterii puterii navale a Chinei, ambițiile militare ale Vietnamului au fost neglijate. Deși trupele de uscat sunt gloria armatei vietnameze, actuala propagandă de stat de la Hanoi încercă să aducă în atenția opiniei publice forțele navale, pentru a o pregăti, în eventualitatea unor conflicte derulate în largul mării, cu vecinii chinezi.
În 2009 Hanoiul a cumpărat 6 submarine de atac, cu motoare diesel, de producție rusească, din clasa Kilo, pentru care a plătit 3,2 miliarde USD. Acesta a fost una dintre marile afaceri din zona vânzărilor de armament între ruși și vietnamezi.
În 2011 armata olandeză a agreat vânzarea, către Vietnam, prin șantierele navale olandeze Schelde, a 4 corvete clasa Sigma, din care două vor fi construite în șantierele navale din Vietnam, sub supervizarea olandezilor.
Dar nu numai flota militară vietnameză se modernizează. Poliția de Coastă Vientameză a cumpărat o serie de vase rapide de la grupul olandez Damen incluzând unul care un deplasament de 1000 de twd, capabil să trasporte la bord un elicopter pentru operațiuni de salvare. Agenția vietnameză este o replică a Agenției de Supraveghere a Marinei Chineze, ale cărei nave patrulează în Marea Chinei de Sud.
Achizițiile vietnameze au ca scop nedeclarat dezvoltarea unor facilități de construcție și a unei baze de cercetare&dezvoltare proprii în domeniul naval. Timpurile (legislația internațională privind importul de arme și tehnologie militară) sunt de partea Hanoiului care nu este supus unui embargou al armelor de către comunitatea internațională, respectiv UE. De asemenea Vietnamul are un parteneriat cu vechiul dușman al Chinei India, parteneriat care aduce beneficii în transferul de tehnologie militară.
În septembrie India a început livrarea sistemului de rachete de croazieră Brah-Mos ce se va alătura sistemului rusesc Bastion deja prezent pe coastele vietnameze. Marina Indiei va instrui echipajele ce vor fi desfășurate pe submarinele rusești, clasa kilo, a căror livrare, către Hanoi, va începe în 2014.
În domeniul economic, un nou proiect de cooperarea între India și Vietnam, se va derula în domeniul explorărilor geologice. Compania petrolieră de stat indiană ONGC a anunțat planuri importante de a participa alături de partea vietnameză la explorările geologice din zona Mării Chinei de Sud.
Vietnamul are un avantaj strategic asupra Chinei. Hanoiul deține deja o serie din insulele importante ale arhipelagului Spartly spre deosebire de China care are numai câțiva dintre atolii arhipelagului. Plus de asta, distanța Chinei față de limita de jos a Mării Chinei de Sud este un alt argument pro Vietnam. Vietnamul are probeleme cu insulele din apropierea propriului țărm dar acest lucru este și un avantaj pentru că o lovitură militară asupra unui inamic probabil poate fi eficientă, retragerea fiind ușurată de distanța dintre insule și propriile porturi.
Într-un eventual război nu este nevoie ca numărul de nave ale vietnamezilor să fie egal cu cel al chinezilor. Războiul de guerilă dus cu SUA în anii 70 poate fi dus și cu chinezii, cu rezulatate spectaculoase. Și apoi finalul va fi decis la masa tratativelor unde Vienamul are numai de cîștigat.
Vietnamul face cărțile!
Tags: China, confruntare navală, Parcel, Spartly, Vietnam
