Alexandru Grumaz

Serviciile secrete occidentale au dejucat un plan, pregătit în Pakistan, privind comiterea de atentate teroriste contra Marii Britanii, Franţei şi Germaniei. Oficiali din servicii au precizat că este vorba de „cel mai serios plan de atacuri majore planificate de Al Qaeda în ultimii ani“, pus la punct de liderii reţelei teroriste refugiaţi în regiunile tribale din Pakistan. Operaţiunea în stadiu avansat, dar nu iminent, avea ca obiective oraşe din Anglia, Germania şi Franţa. Modelul adoptat? Modelul atacului din Bombay din noiembrie 2008, când un comando de islamişti a atacat simultan mai multe obiective în capitala economică a Indiei, făcând 163 de victime. Secretarul american pentru Securitate internă, Janet Napolitano, declara în Senatul american că ţările occidentale sunt ameninţate de o „creştere a activităţii” grupărilor extremiste islamiste, comploturile fiind din ce în ce mai greu de dejucat. „Europa este principalul obiect al atenţiei Al-Qaeda” atrăgea atenţia şeful serviciilor americane antiterorism, Michael Leiter. Continue Reading »

 Generalul James Jones a demisionat din funcţia de Consilier pe probleme de Securitate Naţională al preşedintelui Barack Obama. În locului va veni tehnocratul Thomas Donilon, adjunctul său, omul din spatele politicilor democrate derulate de-a lungul timpului.

Continue Reading »

Imense suprafeţe de teren sub ape, zeci de case distruse, cartiere în ruină, mii de refugiaţi, zeci de militari pakistanezi care repară drumurile afectate de inundaţii, camioane încărcate cu sinistraţi, aşezaţi de-a valma, ce cară cu ei puţinele lucruri salvate din calea apelor, încearcă să se întoarcă la casele lor din provincia Punjab. O imagine de coşmar în Pakistanul lovit de furia naturii. Inundaţiile recente, cele mai mari din istoria de 60 de ani a Pakistanului (20% din teritoriu inundat), au ucis peste 1600 de oameni şi au afectat alte 14 milioane. Dezastrul a redus capacitatea guvernului de la Islamabad de a controla administrativ regiunile sinistrate, a stopat creşterea economică, a oprit lupta împotriva insurgenţilor şi a reţelelor teroriste şi a afectat relaţiile interne civil-militar. Pe plan internaţional inundaţiile au afectat în egală măsură derularea asistenţei internaţională în caz de calamitate naturală cât şi operaţiunile minlitare în războiului din Afganistan.

Continue Reading »

Primul ministru Recep Tayyip Erdogan şi Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) domină viaţa politică din Turcia din anul 2002. Recentul referendum de revizuire a Constituţiei kemaliste a însemnat o victorie a islamismului moderat asupra secularismului. În jur de 60 la sută din electorat a votat să reformeze constituţia redactată după lovitura de stat din 1980 şi considerată prea naţionalistă şi prea rigidă. De altfel referendumul s-a ţinut în mod simbolic, exact în ziua cînd se împlineau trei decenii de la acest eveniment. În cursul campaniei pentru referendum, Erdogan le-a amintit de mai multe ori alegătorilor că Turcia s-a confruntat cu patru lovituri de stat militare începând din 1960, ultima şi cea mai sângeroasă în urmă cu 30 de ani este încă proaspătă în memoria alegătorilor în vârstă. Continue Reading »

Provocările de securitate din ziua de astăzi includ pericole complexe aflate într-o evoluţie continuă. Printre acestea se numără terorismul internaţional, proliferarea armelor de distrugere în masă (WMD), statele problemă, conflictele îngheţate/latente (protracted conflicts), criminalitatea organizată, ameninţările cibernetice, penuria energetică, degradarea mediului şi riscurile de securitate asociate, dezastrele naturale sau provocate de om, epidemiile şi multe altele. Combaterea eficientă a acestor ameninţări solicită o strategie coerentă, un parteneriat amplu, o sinergie între conceptele de securitate ale NATO şi cele ale UE. Implicarea Rusiei dar şi a ţărilor emergente precum China sau India crează condiţiile găsirii de soluţii urgente în combaterea şi prevenirea acestora. Finalul secolului anterior, a Razboiului Rece, ne-a  obligat sa dezvoltăm o noua terminologie politico-militară pentru a defini conflictele de tip nou: înghetate sau asimetrice. Pentru analişti era limpede că se intra într-o noua epocă, iar instrumentarul consacrat după cel de-al II-lea Razboi Mondial nu mai era valabil şi nu mai acoperea/măsura realitatea.

Continue Reading »